Sunt profesori nepregătiți, care nu livrează rezultate, care nu au ce să caute la catedră, spune Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației: Ce ne facem cu profesorii pe care îi trimitem la catedră cu note foarte mici, de 2 sau de 3?

Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit despre faptul că sunt și profesori nepregătiți, care nu livrează rezultate, „sunt profesori care nu au ce să caute la catedră, din perspectivă morală, din perspectivă comportamentală”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Aceasta a afirmat că nu este corect să generalizăm, dar există și profesori nepregătiți, care nu au ce să caute la catedră:

„Sunt de acord că educația este supusă astăzi unui proces birocratic, nedrept, nejustificat, inutil, care mănâncă din timpul pe care profesorul ar trebui să-l dedice elevului, copilului. Îi înțeleg poziția domnului Nistor, este firesc să fie aceea. În egală măsură, însă, vorbim despre faptul că nu este corect să generalizăm, vorbim despre faptul că nu este corect să punem aceasta anatemă sau suspiciune de lipsă de pregătire, deci de competență profesională pe umerii profesorilor. În egală măsură, însă, sunt profesori nepregătiți, sunt profesori care nu livrează rezultate, sunt profesori care nu au ce să caute la catedră, din perspectivă morală, din perspectivă comportamentală. Pentru că ducem direcția întotdeauna în ideea „nu, nu generalizați, le faceți rău celorlalți”, nu putem vorbi în mod constructiv și despre ceilalți.”

Maria Manea se întreabă ce ne facem cu profesorii pe care îi trimitem la catedră cu note foarte mici, de doi sau de trei. Fostul secretar de stat în Ministerul Educației a explicat că sunt cazuri în care nu avem profesori „pe care să îi ducem pe niște catedre” și ne mulțumim și cu cei care nu livrează rezultate:

„Haideți să vorbim și despre unii, dar și despre ceilalți, iar această evaluare să scoată la iveală, să oglindească exact rezultatele celor mai serioși dintre profesori, dar și activitatea celor mai puțin serioși, mai puțini implicați în viața școlii. Și să vedem ce putem să facem, în primul rând, aici, pentru că sunt convinsă că de cealaltă parte se vor găsi cu mai mare ușurință soluții. Ce ne facem aici? Ce ne facem cu profesorii pe care îi trimitem la catedră cu note foarte mici, de 2 sau de 3? Pentru că uneori nu avem profesori pe care să îi ducem pe niște catedre și ne mulțumim și cu aceștia care nu livrează în cele din urmă (rezultate – n.red). Ce soluții avem aici?”

În luna martie, Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat, într-o intervenție la Euronews România, că unii profesori „n-au ce să caute la clasă”. Aceasta a explicat că unii „iubesc ceea ce fac, depun efort, își fac datoria la clasă”, dar alții n-au ce căuta la catedră. În acest context, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a precizat că „s-ar putea ca formarea inițială (a profesorilor) să fie într-un anumit fel”. 

Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.

În anul școlar 2023-2024, peste 5.100 de norme au fost ocupate de cadrele didactice necalificate, adică fără studii corespunzătoare postului, potrivit raportului privind starea învățământului, document publicat de Ministerul Educației și Cercetării. Este cel mai mare număr din ultimii 13 ani și indică o creștere de aproape 80%.

Despre formarea profesorilor

Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”

La începutul lunii octombrie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:

„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.

Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. 

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Citește și:

Directoarea Ionela Neagoe: Sunt unii profesori care n-au ce să caute la clasă / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: S-ar putea ca formarea inițială a profesorilor să fie într-un anumit fel. Meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari

Creștere de aproape 80% a normelor didactice ocupate de profesorii necalificați, în ultimii 13 ani, potrivit datelor Ministerului Educației. Peste 5.100 de norme au fost ocupate de cei fără studii corespunzătoare postului în anul școlar trecut