Sunt peste 160 de grădinițe private în București, cu 30% mai multe ca cele de stat. Numărul celor private a crescut doar în ultimul an cu 15%, în timp ce statul nu a mai construit nicio grădiniță nouă în ultimii 24 de ani

861 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Numărul grădinițelor particulare din București a ajuns la 161, potrivit datelor Raportului Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), pentru anul școlar 2020-2021. În anul școlar menționat, grădinițele de stat erau într-un număr de 125, ceea ce înseamnă că cele private sunt cu 36 mai multe.

Într-un singur an, numărul grădinițelor particulare a crescut cu 21. Această creștere vine după o perioadă de 5 ani în care numărul lor nu a suferit modificări remarcabile. Astfel, în anul şcolar 2019-2020, reţeaua învăţământului particular a Municipiului București a cuprins 219 unități de învățământ particulare acreditate și autorizate, din care 140 de grădinițe private.

Sunt luate în considerare atât cele acreditate, cât și cele autorizate, din perioada 2012-2021. Potrivit datelor din ultimii ani, ISMB nu specifică dacă sunt cu personalitate juridică.

Sursă date: Raport ISMB

În 2018-2019, au funcționat în rețeaua școlară a Municipiului București 144 de grădinițe particulare, cele mai multe fiind în sectoarele 3 (33 de grădinițe) și 2 (28 de grădinițe).

142 de grădinițe private erau în București în anul școlar 2017-2018, dintr-un total de 222 de unități de învățământ particulare. 140 unități de învățământ preșcolare private funcționau în anul școlar 2016-2017 în Municipiul București. Cele mai multe grădinițe private erau în sectorul 3 (33), sectorul 1 (26) și sectorul 4 (26). Cele mai puține sunt în sectorul 5 (8 grădinițe private).

În anul școlar 2015-2016, funcționau 141 de grădinițe particulare, cele mai multe fiind în sectoarele 3 (31 de grădinițe particulare) și 2 (29 grădinițe particulare). 145 / 146 de grădinițe private funcționau în anul școlar 2014-2015. În perioada 2012-2013, erau 137 de grădinițe private, potrivit Raportului ISMB. Cele mai multe erau în sectorul 1 și sectorul 3: 30 de unități de învățământ particulare. 

În 2020, grădinițele private cu personalitate juridică din București erau în număr de 105, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Sursă date: Institutul Național de Statistică

Cele mai puține grădinițe private cu personalitate juridică din Capitală au fost în 1999, când funcționau două. Din 2002, numărul acestora a început să crească treptat și să atingă vârful în 2017, când erau 122 de grădinițe particulare cu personalitate juridică în București, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

De remarcat este că în anii de pandemie au existat două elemente care au favorizat dezvoltarea învățământului privat. În 2020, în perioada suspendării cursurilor, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 70 s-a stabilit ca școlile și grădinițele particulare autorizate să primească costul standard pe elev, adică finanțare de la stat.

De asemenea, grădinițele private au funcționat indiferent de ce s-a întâmplat în cele stat. În luna noiembrie a anului trecut, în timpul campaniei electorale, ele și-au desfășurat activitatea.

Sursă date: Institutul Național de Statistică

Se observă că numărul grădinițelor de stat este în scădere, în comparație cu cele private. Dacă în 1997 numărul grădinițelor publice era de 220 și funcționau 9 grădinițe private cu personalitate juridică, în 2020 sunt 125 de grădinițe publice și 105 grădinițe particulare cu personalitate juridică.

Raportul Inspectoratului Școlar al Municipiului București pentru anul școlar 2020-2021 conține date neconcludente. Spre exemplu, în același document este menționat că sunt 161 de unități particulare de învățământ preșcolar, iar în tabelul cu unitățile acreditate și autorizate, rezultatul este diferit, fiind în total 163 (adunând cele 70 de unități acreditate cu cele 93 autorizate, obținem suma de 163).

Foto: Raport ISMB 2020-2021

Aceeași situație poate fi regăsită și în anii anteriori. Astfel, pentru anul școlar 2013-2014 nu se găsesc datele și în locul lor apare situația pentru 2014-2015.

Un alt exemplu este cel din anul școlar 2014-2015, unde datele din raportul ISMB sunt contradictorii.

Foto: captură – Raport ISMB 2014-2015
Ce este costul standard per elev

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Din 2016 până în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat, iar dacă în 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creștere, de 23%, în anul 2020 aceasta creștere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Informații de context

Potrivit Eurydice, unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.

Procesul de acreditare presupune parcurgerea a două etape succesive:

  • a) autorizarea de funcţionare provizorie
  • b) acreditarea.

„Autorizarea de funcţionare provizorie este etapa în care unitatea de învăţământ/ instituţia de învăţământ/ organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile legii, dobândeşte calitatea de furnizor de educaţie, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar”, conform Eurydice, portalul european de date și informații despre educația țărilor din Europa.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alianța studenților, despre cei 2,28% din PIB pentru educație, propuși prin proiectul de buget: „o condamnare a sistemului de învățământ la necompetitivitate și inechitate” / Angajamentele guvernului – „o simplă maculatură care să ia ochii”

Intenția Guvernului de a aloca educației nu 6% din PIB, cât prevede Legea educației, ci 2,28%, potrivit proiectului de buget pentru 2022, reprezintă “o condamnare a sistemului de învățământ la…
Vezi articolul

VIDEO Aproape 177 de mii de angajați vaccinați în învățământul preuniversitar. Procentul este de 66,5% – anunță ministrul Educației: Am solicitat tuturor școlilor să afișeze pe site-urile proprii proporția profesorilor vaccinați

Rata de vaccinare în rândul personalului din învățământ este de 66,5% în învățământul preuniversitar, a anunțat ministrul Educației, într-un interviu pentru HotNews.ro. Sorin Cîmpeanu a spus că datele sunt obținute…
Vezi articolul