Aproximativ 97.000 de copii învață în sistem simultan în România în acest an școlar, în clase combinate, afirmă secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, citat de Euronews România. Deși numărul a scăzut cu aproximativ 13% față de 2021, abandonul școlar în cazul acestor elevi este unul ridicat, de 7,5%, arată un studiu World Vision.
Studiul World Vision arată că 20% dintre elevii din mediul rural învață în sistem simultan. Motivele țin de demografia scăzută, de lipsa spațiului și a profesorilor. Abandonul școlar ajunge până la 7,5% în cazul acestor elevi.
Studiul amintit mai arată că:
- 15% dintre profesorii din România predau în sistem simultan;
- 59% dintre acești profesori spun că nu au materiale didactice;
- 56% afirmă că au probleme cu transportul până la școală.
Reprezentanții Ministerului Educației afirmă că au fost luate măsuri, iar numărul elevilor care învață în sistem simultan a început să scadă, de la 111.000 în 2021, la 97.000 în 2024, ceea se înseamnă o diferență de 14.000 de elevi.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion: „Circa 97.000 (n.red. de elevii învață în sistem simultan). O scădere de 13% rezultată în urma unor măsuri foarte simple și am să le enumăr. În primul rând, am scăzut numărul minim de elevi la clasă; acesta era de 10, acum putem coborî la 8, cu aprobarea inspectoratelor școlare. Și în al doilea rând, prevederea conform căreia clasa a VIII-a poate funcționa de sine stătătoare cu indiferent câți copii. Estimăm ca în următorii ani numărul de elevi de la simultan să scadă continuu și constant”, a afirma acesta pentru Euronews România.
Amintim că, în anumite condiții, din anul școlar 2024-2025, elevii claselor primare (pregătitoare – clasa a IV-a) vor putea fi organizați într-o singură formațiune de studiu, potrivit metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, document publicat în Monitorul Oficial.
Pe 10 august 2023, Ligia Deca declara, într-o vizită cătunul Sălaș, comuna Ulma, Suceava, că „din păcate, încă avem învățământ simultan”: „Pe final de zi, am putut să văd ce înseamnă o școală de vară în vârful muntelui, la Sălaș, și să înțeleg care sunt particularitățile școlilor din zonele montane, din zonele izolate, unde sunt puțin copii, unde, din păcate, încă avem învățământ simultan și unde trebuie să facem mai multe eforturi pentru a asigura dreptul la educație”.
Despre învățământul simultan
În România, în anul școlar 2021-2022, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Tot în acea perioadă, ministrul de atunci al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.
”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Tot Cîmpeanu, în 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.
„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.
Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.
- profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
- nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu;
- nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu;
- există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
- timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.