Bacalaureat 2021. Subiectele de la proba de Limba și literatura Română au fost primite de elevi la ora 9, iar timpul de rezolvare a fost de 3 ore. Candidații puteau ieși din sală după o oră și jumătate de la primirea subiectelor, adică la 10:30. Varianta extrasă de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație a fost cea cu numărul 4.
La subiectul I absolvenții de liceu de la profilurile real și tehnologic, precum și filiera vocațională, cu excepția celei pedagogice, au avut un text la prima vedere „Viața lui I.L. Caragiale” de Șerban Cioculescu.
„Citește următorul fragment:
Copilăria și adolescența lui Caragiale se caracterizează prin zburdălnicie, independență […]. Luca și Ecaterina au avut de luptat cu temperamentul rebel, greu de stăpânit al lui Iancu. Ei au adoptat, în împrejurare, cea mai bună metodă, a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea. […] Dacă este adevărat că a absolvit și clasa a V-a secundară, probabil în capitală, lucrul arată că școlarul, chiar dacă se lăsa greu, nu era o fire cu totul neînfrânată. La moartea tatălui, însă, Iancu […] începe a-și impune voința în fața văduvei. Strămutarea familiei la București este a doua biruință a tânărului voluntar, înlesnită probabil de sfaturile rudelor bucureștene. Din acest moment, un fiu rău s-ar fi emancipat cu totul de obligațiile familiale, părăsindu-și mama și sora. Iancu s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie. De la vârsta generoasă a celor 18 ani, s-a purtat bărbătește, căutând să-și găsească mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui. Ca sufleur de al doilea și copist în trupa lui Pascaly, concesionară* a Teatrului Național din București, suficient retribuit, a putut face față nevoilor. Pentru Caragiale, datoria, credem noi, nu era atât un comandament etic, cât elanul afectiv al inimii. Iancu se simțea legat de ai lui organic, fără să-și bată capul cu principiile morale. La 20 de ani, cum îi încredințează mai târziu lui Vlahuță, este sănătos și robust și duce bine la tăvăleală, în feluritele îndeletniciri, muncind și alergând toată ziua și sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului. Nu s-au păstrat scrisori de familie din vremea când Caragiale locuia, desigur, împreună cu Ecaterina și Lenci. Numai când nevoile profesionale l-au despărțit de ele, le-a dat prilejul să-i scrie. Scrisorile datează din anii revizoratului său (1881 și următorii). Sunt mărturii impresionante, prin confirmarea calităților filiale. Femeile nu aveau alt sprijin decât în Iancu. Mai toate scrisorile rostesc mulțumiri calde pentru ajutoarele bănești, trimise neprecupețit. Din leafa modestă de revizor școlar, Caragiale găsește mijlocul să asigure mamei și surorii o viață așezată, chiria și întreținerea unei slujnice. […] Mai în termen, mai cu întârziere, Iancu trimite cât i se cere. Niciuna din solicitările bănești nu rămâne nesatisfăcută. Ecaterina mulțumește în cuvinte mișcătoare: „Îți mulțumesc, dragă, de parale, că nu mă uiți niciodată, nici pe tine, dragu’ mamii, să nu te uite Dumnezeu și tot binele din lume”. Sau: „Îți mulțumesc, scumpu’ meu fiu, de toate, să trăiești, să-ți dea Dumnezeu toate fericirile”. Altă dată se minunează de activitatea rodnică a fiului ei: „Iancule dragă, scump și neprețuitu-meu fiu, te sărut dulce, dulce! Am priimit cu multă veselie epistola ta, împreună cu 70 lei noi. Domnul să-ți sporească în toată vremea, dragul meu copil! Dar activ ai fost, domnule, nu glumă, ce să zici, fă-mă, mamă, să-ți semăn.” Scrisoarea se încheie cu recomandările din care se vede că afecțiunea mamelor nu ține seamă de vârsta copiilor: „Iancule dragă, păzești-te de timpul ăsta, nu scoate flanela de pe tine că te-nșală vântul de primăvară”.
Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale
Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat:
- Indică sensul din text al secvenței în toată vremea.
- Menționează două dintre îndeletnicirile care îi asigură venituri tânărului I. L. Caragiale, utilizând informații din textul dat
- Precizează principiul pe care părinții îl aplică în educarea lui Iancu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
- Explică motivul pentru care I. L. Caragiale ajunge să comunice prin scrisori cu mama și cu sora sa. Prezintă în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui I. L. Caragiale, așa cum reiese din textul dat.
La subiectul I, punctul B, candidații au avut de redactat un text argumentativ despre „dacă greutățile vieții pot îngreuna sau nu realizarea responsabilităților față de familie”.
„Redactează un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă greutățile vieții pot determina sau nu neglijarea responsabilităților față de familie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul de text extras din volumul “Viața lui I.L Caragiale” de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală”.
Subiectul II a fost un comentariu al unei poezii de Ion Vinea.
„Comentează textul de mai jos în minimum 50 de cuvinte evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice:
“Limpede vârtej în cerul nostru,
anii ca un stol ne însoțesc,
fragede au fost potecile.
Acum privirea ta luminează înainte.
Ascultă cum îngână fântânile
cuvintele rămase din trecut.
Ce cuminte mâna ta pe umăr
în acest țărm cu singur drum,
Unde vremea ne poartă ca un cântec de leagăn!”
Ion Vinea, Drum.
La Subiectul III, tinerii au avut eseu despre particularitățile unei nuvele studiate.
„Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți particularități ale unei nuvele studiate. În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
- Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică.
- Comentarea a doua episoade/secvențe relevante pentru tematica nuvelei studiate.
- Analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj semnificative pentru nuvela studiată”.
Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea