Politica de “subfinanțare cronică a sistemului de învățământ”, salariile nemotivante și impredictibilitatea în educație sunt câteva dintre constatările dintr-o rezoluție anunțată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și postată de organizație, vineri, pe Facebook. Sindicatul condus de Simion Hăncescu adresează public mai multe cereri legate de salarizarea profesorilor și programele școlare către Ministerul Educației, Guvernului, Parlamentului României și partidelor politice parlamentare, potrivit documentului.
Rezoluția vine după ce, în perioada 24-26 noiembrie, la Sinaia, delegații federației, “reprezentând peste 155.000 de membri ai organizațiilor sindicale afiliate”, au organizat o conferință națională. Textul integral al rezoluției, mai jos.
Printre cele 8 constatări ale FSLI se numără faptul că “învățământul românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenții performanți ai învățământului superior”, se “continuă politica de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici”, dar și că “școala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor (sic!), nu le permit integrarea socio-economică”.
O rezoluție similară a fost emisă, tot de la Sinaia, în 2017, dar organizațiile profesorilor nu au continuat cu demersuri concrete în susținerea punctelor expuse. Potrivit documentului din 2017, pare că atât constatările, cât și cererile de la acea vreme au fost luate cu copy-paste și redate acum într-un nou document.
- “În ultimii 27 de ani guvernele României au practicat, în mod constant, o politică de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, alocând pentru acest domeniu strategic fonduri iresponsabil de mici. (…) Școala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor nu le permit integrarea socio-economică”, nota FSLI în 2017.
Printre solicitările din 2022 se numără “aplicarea în integralitate, în regim de urgență, a prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toți salariații din învățământ și acordarea unei indexări suplimentare a salariilor”, “cuprinderea tuturor funcțiilor din sistemul educațional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât poziționarea salariaților din învățământul preuniversitar de stat în grila de salarizare să fie superioară celei actuale”, dar și “reformarea programelor școlare astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de realitățile economiei românești”.
FSLI mai solicită și “alocarea de fonduri de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii școlare și a dotărilor din unitățile de învățământ la standardele necesare”, alături “de elaborarea unui pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, menit să nu fie supus unui proces de modificare și completare permanentă”.
- În 2017, FSLI cerea “analizarea cu obiectivitate a actualelor programe școlare, pentru identificarea tuturor lacunelor acestora, astfel încât modificările propuse să conducă la corelarea competențelor dobândite, cu exigențele impuse de realitățile economiei românești” și “alocarea de fonduri de la bugetul de stat, în special pentru comunitățile locale care nu dispun de resurse financiare, pentru aducerea infrastructurii școlare la standarde internaționale”.
Amintim că cele mai reprezentative sindicate din Educație, FSLI și FSE “Spiru Haret”, nu s-au pronunțat public pe perioada verii în care s-au dezbătut proiectele legilor Educației anunțate de fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, de pe 13 iulie.
Iată textul integral al rezoluției:
“Delegaţii la Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ desfăşurată în perioada 24 – 26 noiembrie 2022, la Sinaia, reprezentanţi ai celor aproximativ 155.000 de membri ai organizațiilor sindicale afiliate, constatând că:
1. învățământul românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenții performanți ai învățământului superior, principalele cauze fiind salariile nemotivante, foarte mici în comparație cu salariile altor categorii de personal plătite din fonduri publice, condițiile de muncă din școlile din România, lipsa de stabilitate legislativă și de predictibilitate a sistemului;
2. vârsta medie a cadrelor didactice continuă să fie ridicată, peste 60.000 dintre acestea având mai mult de 50 de ani, factor coroborat cu numărul foarte mare de personal didactic necalificat/ în curs de calificare, încadrat în sistemul educațional (aproximativ 4.000 de cadre didactice fără studii de specialitate, caz unic în rândul țărilor membre ale U.E.);
3. puterea de cumpărare a salariaților din învățământ cunoaște o scădere accentuată, mai ales în ultimul an, din cauza creșterii galopante a inflației și a prețurilor la produsele de consum de bază și la utilități;
4. continuă politica de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici, puțin peste 3% din P.I.B., în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%;
5. lipsesc sau sunt total insuficiente investițiile necesare pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sistemului de învățământ și de formare profesională – modernizarea, dar și construirea de creșe, grădinițe, școli gimnaziale, școli profesionale, licee, săli și terenuri de sport, ateliere-școală, cabinete medicale și stomatologice, astfel încât să oferim preșcolarilor și elevilor din România standarde ridicate de infrastructură și un act educațional de calitate;
6. ne confruntăm cu o insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar și nedidactic;
7. școala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor (sic!), nu le permit integrarea socio-economică, în contextul unei piețe a forţei de muncă tot mai complexe;
8. există o stare de incertitudine și de confuzie în rândul angajaților ca urmare a modificărilor care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învățământ preuniversitar, dar și în ceea ce privește legea salarizării.
Adoptă rezoluţia „Salarii motivante, infrastructură școlară adecvată șI legislație coerentă = Învățământ performant”
solicitând:
1. a) aplicarea în integralitate, în regim de urgență, a prevederilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toți salariații din învățământ și acordarea unei indexări suplimentare a salariilor, astfel încât să fie acoperită creșterea galopantă a prețurilor la bunuri și servicii, precum și rata inflației, care afectează grav statutul social, situația materială și condiţia umană a salariaţilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat din România;
b) cuprinderea tuturor funcțiilor din sistemul educațional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât poziționarea salariaților din învățământul preuniversitar de stat în grila de salarizare să fie superioară celei actuale și să corespundă în mod obiectiv complexității, importanței sociale și responsabilității muncii lor;
c) acordarea sporurilor pentru condiții de muncă salariaților din educație, înlăturându-se discriminarea acestora în raport cu celelalte categorii de bugetari care beneficiază de aceste sporuri;
2. asigurarea de resurse financiare substanțiale pentru finanțarea educației, condiţie esenţială pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ și evoluția întregii societăți românești;
3. reformarea programelor școlare astfel încât competențele dobândite să fie corelate cu exigențele impuse de realitățile economiei românești. Astfel, se asigură integrarea absolvenților pe piața muncii, iar îmbunătățirea inserției profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creșterea prestigiului cadrelor didactice, a școlii românești în ansamblul ei;
4. alocarea de fonduri de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii școlare și a dotărilor din unitățile de învățământ la standardele necesare, astfel încât să se poată desfășura un învățământ de calitate pentru toți copiii acestei țări, indiferent de mediul urban sau rural în care sunt situate unitățile școlare;
5. elaborarea unui pachet legislativ coerent în domeniul învățământului, menit să nu fie supus unui proces de modificare și completare permanentă. Stabilitatea legislației specifice va genera predictibilitate în politicile educaționale, absolut necesară atât pentru beneficiarii educației, dar mai ales pentru personalul din sistem. Noua lege a învățământului preuniversitar trebuie, în primul rând, să țină cont de realitățile economice și sociale din România, dar și de țintele strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare.
Conferința Națională apreciază că, în noul pachet legislativ trebuie să se prevadă în mod imperativ:
- creșterea substanțială a investițiilor în infrastructură și în capitalul uman, privite ca motor al dezvoltării economice, investiții eficiente, care vor încuraja competitivitatea, înalta calificare a forței de muncă, creşterea economică şi vor genera în viitor mai mulţi bani pentru bugetul de stat;
- acordarea de facilități pentru angajații din învățământ;
- păstrarea actualelor norme de predare pentru cadrele didactice.
Prezenta Rezoluţie va fi transmisă Ministerului Educaţiei, Guvernului României, Parlamentului României şi tuturor partidelor politice parlamentare.
Conferința Națională,
Sinaia,
25 noiembrie 2022″.
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.