Tot mai puțini copii merg la grădiniță în România și, dacă sunt înscriși, aceștia nu merg frecvent, arată un studiu al World Vision România, prezentat în carul conferinței “Educația timpurie – o provocare pentru copiii din România”.
Mai exact, doar 78.2% dintre copiii din România merg la grădiniță, procent care în 2011 era de 84.1%, plasând țara noastră sub media europeană la acest capitol al educației timpurii, care este de 93.0%, potrivit datelor Comisiei Europene.
Copiii nu sunt înscriși la grădiniță fie din motive financiare, fie pentru că părinții nu cred că grădinița îi ajută pe copii la dezvoltare.
În acest context, World Vision împreună cu OMV Petrom au lansat proiectul “Start în educaţie”, pentru a sprijini frecventarea grădiniței de către cei mici. Cel mai amplu proiect dedicat preşcolarilor din România va cuprinde peste 60.000 de copii şi ateliere de educație parentală pentru 10.000 de părinţi din 500 de comunităţi defavorizate.
- Analiza World Vision a fost efectuată la nivelul părinților beneficiari ai programului “Start în educație”. Au fost analizate peste 1.000 de chestionare de la nivelul comunităților implicate în proiect. Studiul complet va fi publicat la finalul implementării proiectului.
Programul “Start în educație” vine în sprijinul copiilor din 500 de comunități vulnerabile din aproape toată țara care nu merg la grădiniță. În total sunt 60.000 de copii și 10.000 de părinți.
Programul are două componente: le oferă copiilor acces la resurse educaționale (primesc un ghiozdănel cu materiale necesare și jucării) și le oferă părinților îndrumare prin ateliere de educație parentală.
Cum îi ajută pe copii educația timpurie ca pas premergător pentru școală?
Educatorii se confruntă frecvent cu părinți care, din varii motive, nu își înscriu copiii la
grădiniță. Principalul motiv care împiedică copiii să ajungă la grădiniță este sărăcia. “Peste 40% dintre părinții noștri, părinții din comunitățile vulnerabile, ne spun clar că nu au resurse financiare să își ducă copiii la grădiniță”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, în cadrul conferinței. – detalii aici
Cum îi ajută pe copii educația timpurie ca pas premergător pentru școală?
- 99% dintre respondenții educatori cred că cei mici se integrează mai ușor în societate și că le dezvoltă abilitățile de comunicare
- 98% cred că le dezvoltă inteligența emoțională și personalitatea
- 97% spun că devin mai independenți și că deprind abilitățile de bază pentru celelalte niveluri educaționale (scris, citit)
- 2% cred că le dezvoltă imunitatea (răspuns spontan)
Implicarea părinților în educația copiilor
Educatorii susțin că implicarea părinților în dezvoltarea copilului este absolut esențială și că face cu adevărat diferența nu doar în primii ani de viață ai copiilor, ci de-a lungul întregii vieți.
Cadrele didactice consideră că părinții ar trebui implicați în toate activitățile, nu doar în cele
educaționale. Cheia unei relații armonioase între părinte și copil este, conform educatorilor,
comunicarea permanentă, astfel încât adulții să identifice rapid dacă sunt anumite schimbări în comportamentul sau atitudinea copiilor.
Studiul World Vision arată că există diferențe foarte mari între copiii dați la grădiniță la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu, cred 95% dintre cadrele didactice care au răspuns analizei. Iar 17% dintre profesori cred că nu contează vârsta la care copiii vin la grădiniță, ci implicarea acestora.
Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, spune că “părinții consideră în proporție de peste 20% că înscrierea copiilor în grădiniță și participarea copiilor la grădiniță nu schimbă în niciun fel și nu influențează în niciun fel traseul și cariera copilului, deci practic traseul educațional din perspectiva unei bune părți a părinților noștri, nu e influențată de participarea la grădiniță. Acesta este și motivul pentru care, noi, în cadrul acestui proiect, ne uităm foarte atent la consilierea părinților, pentru că am văzut și din studiul nostru toți educatorii, 100 % dintre educatori ne cer să-i ajutăm să implice pe părinți în educarea copilului, în aducerea copilului la grădiniță. Deci practic una dintre preocupările noastre este consilierea părinților, consilierea parentală, să își aducă copiii la grădiniță. Ce am observat aici? (…) O parte dintre părinți nu știu să citească. Cea mai mare problemă pe care o avem este că în momentul în care facem analize, completăm documente, părinții nu știu să răspundă întrebărilor pentru că nu să citească (…)”, spune Mihaela Nabăr.
“Dacă sunt înscriși în grădiniță, copiii de fapt nu merg constant și consecvent, sunt foarte mulți copii care nu merg de cel puțin 4 ori pe săptămână la grădiniță”, spune Oana Cristea, program manager în cadrul Fundaţiei OMV Petrom. “Studiul ne dă cumva și punctul de pornire pentru multe soluții și intervenții. Etapele au început deja din august, pornind de la nevoile din teren.Două dintre acestea sunt cele pe care le-a menționat: accesul la resurse educaționale, pentru că acești copii nu merg în grădiniță și dacă merg, nu merg constant.
Copiii care merg la grădiniță nu au acces la rechizite, nu au acces la jucării, nu au acces la cărți. Lucrul pe care și profesorii și cadrele care didactice și directorii le-au spus în studiu, în unanimitate, este că este esențială implicarea părinților în educația și dezvoltarea copiilor. Ei (părinții – n. red.) trebuie să fie un partener educațional. Ei trebuie să conștientizeze cât de mult ce impact au și cum pot să-și sprijine copiii. Și asta este al doilea pilon al proiectului formarea părinților, așa că aceste etape merg concomitent“, spune Oana Cristea.
Concret, analiza preliminară arată că 20% dintre copii primesc o carte de colorat sau creioane colorate o dată pe an sau chiar deloc, iar 25% dintre copiii de gradiniţă primesc de o jucărie nouă, în cel mai bun caz, o dată pe an, unii dintre ei chiar deloc.
Produsele din ghiozdanul pe care îl primesc copiii în cadrul programului “Start în educație” răspund nevoilor de dezvoltare ale copiilor preșcolari: materiale educative STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică), jocuri pentru dezvoltarea motricității și produse sanitare.
Ateliere de formare a părinților
Legat de implicarea părinţilor în activităţile cu copiii, 36% dintre aceştia desfăşoară rar sau doar uneori activităţi de tipul colorat, citit poveşti, jocuri educative sau alte activităţi specifice, potrivit studiului World Vision.
Peste 90% dintre părinți și tutori consideră extrem de necesară primirea de consiliere parentală, iar cadrele didactice au solicitat formarea proprie pentru a putea furniza consiliere.
Ambele componente ale programului “Start în Educație” au fost demarate în luna decembrie 2022.
“În decembrie au pornit cei doi piloni: kiturile au ajuns la beneficiari (Ghiozdănele cu viitor) și atelierele de educație parentală au pornit, deci ele se desfășoară concomitent în comunitate. Părinții sunt invitați la aceste ateliere, ei sunt și cei care primesc ghiozdănelele pentru copii, pentru că se discută în cadrul atelierelor și despre aceste kituri și cum pot ei să le utilizeze. Aceste etape se vor derula până în vară, până la finalul anului școlar. Sperăm ca toți cei 60.000 de copii să-și primească ghiozdanelul. Atelierele de educație parentală vor dura puțin mai mult, pentru că sunt 2 întâlniri cu fiecare comunitate de părinți, întâlniri de câteva ore, părinții au foarte multe lucruri la care să se gândească și cu siguranță vin și cu întrebări”, a declarat Oana Cristea.
Până la 1 februarie au fost distribuite 4.991 de kituri în 14 județe din cele 60.000 de kituri ce vor ajunge în 36 de județe implicate în proiect.
Au avut loc și 2 sesiuni de ateliere de educație parentală în 13 județe, în total au participat 2.221 de părinți.
Educatorii au atras atenția asupra a două subiecte extrem de relevante în discuția despre
prezentul și viitorul educației timpurii: digitalizarea și efectele pandemiei de COVID-19.
Accesul la dispozitivele digitale de la vârste fragede are impact negativ asupra dezvoltării limbajului și abilităților de socializare cu ceilalți copii.
Generațiile de copii care nu am mai mers la grădiniță din cauza pandemiei înregistrează
decalaje de dezvoltare față de generațiile anterioare, cele care au urmat toți anii de grădiniță
față în față.
Citește și:
World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom au lansat cel mai mare proiect dedicat copiilor de grădiniță din România, cu 60.000 de copii şi 10.000 de părinţi incluşi. Valoarea totală a proiectului este de peste 2,7 milioane de euro / De ce nu ajung copiii la grădiniță?
Diana Ghimiși și Mihai Peticilă
C.I.
Alexa Stănescu
7 comments
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35759004/
Luând în considerare studiul de mai sus sunt curioasă ce influențe va avea în timp.
Ideea instituționalizării copiilor de la 3 ani la 18 ani este o nebunie extremistă.
Copiii dati la 3 ani la gradinita, cel putin in sistemul public, sunt incontinuu bolnavi. O saptamana merg, doua stau acasa. Asa ca, de fapt, mai mult nu merg, iar parintii trebuie sa gaseasca o solutie: cine sta acasa cu ei. Restul problemelor au fost punctate in celelalte comentarii.
in cativa ani studiile vor arata ca “Scoala de mers” este absolut esentiala pentru dezvoltarea copiilor, si ca exista diferente semnificative intre bebelusii care invata sa mearga sub indrumarea expertilor si cei care nu au aceasta posibilitate, din motive financiare sau de alta natura
Sistemul social in Ro a fost dat peste cap. Bunicii nu mai ies la pensie la 57- 62 de ani ci la 65-66 ani, familiile tinere au copii intre 30- 35 ani. Ideea ca gradinita de la 3 ani este grozava este exagerata. Copii stau doar in spatii inchise, rar ies in curte si niciodata in parcuri, gradini botanice, zoo, plimbari tematice, etc. Iar de educatie si socializare mai este loc destul.
nu sunt prea convinsă că au fost eliminați toți factorii care ar putea influența acest rezultat. dacă niste copii nu sunt înscriși la grădiniță din motive financiare (dat fiind că nu îți trebuie extrem de mulți bani pentru grădiniță ) înseamnă că au niste venituri extrem de mici, așa că diferența dintre ei și ceilalți copii ar putea avea la bază aceasta problema financiara, nu faptul că nu au mers la grădiniță de la 3 ani.
dacă părinții nu au bani nici de grădiniță, probabil nu au bani nici sa îi hrănească sănătos, sa ii tina in mediul curat, problemele financiare ii fac indisponibili emoțional și cu siguranță indisponibili pentru citit o poveste înainte de culcare, probabil sunt lăsați în fața televizorului etc.
grădinița, cel puțin în România, cea publică, nu este cel mai vesel și mai sănătos loc posibil. câți copii nu am văzut plângând cu mucii până la genunchi, nebăgați in seama…fiica mea a fost închisă în baie de o colegă, educatoarele erau plictisite, se vedea ca nu au vocație, îi obligau pe copii să mănânce de frica sa nu se plângă părinții…cred că ies mai câștigați copiii care nu merg de mici la grădiniță. dacă, desigur, are cine sa stea cu ei acasă și să îi trateze frumos.
Progresele copiilor care merg constant la grădiniță sunt vizibile pentru orice părinte. Pentru cei cu părinți cu aptitudini didactice si capabili sa lucreze cu copiii zi de zi, este o variantă si să mearga mai tarziu la grădiniță. Pentru ceilalți, statul acasa mi se pare de evitat. Adevărat ce s-a scris despre ieșitul afara, ar trebui sa fie reguli clare si foarte stricte in aceasta privința. Adevărat ce s-a spus si despre îmbolnăviri, chiar daca 1 săptămână gradi doua stat acasa e ceva excepțional. Si in aceasta privinta ar trebui sa ne lămurim, totuși -de ce se îmbolnăvesc copiii atât de des, mai des mi se pare mie decât generațiile trecute (cel puțin în București) și ce e de făcut.