STUDIU: Peste 86% dintre copiii din România folosesc telefonul pe internet zilnic în 2020, față de doar 2% în 2010. Aproape jumătate dintre ei cumpără sau verifică prețuri pe net, față de doar 8% în Germania

În România, 86% dintre copiii cu vârste între 9 și 16 ani folosesc smartphone-ul zilnic și 63% de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul, potrivit celui mai recent studiu EU Kids Online 2020, care compară cu rezultatele rapoartelor anterioare situația de la nivelul a 19 state participante, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.

Date importante pentru situația din România

Raportul pentru România arată câteva situații de folosire a internetului specifice copiilor de la noi. Astfel:

• 77% dintre copiii din România folosesc internetul să comunice cu prietenii sau familia (față de doar 14% în Germania);
• 41% dintre copiii români folosesc internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri (la polul opus fiind tot Germania, cu 8%).
• Majoritatea situațiilor care descriu un abuz de date personale au fost raportate la nivel de țară, în cea mai mare proporție de copiii din România. Spre exemplu, 14% spun că cineva le-a folosit parola pentru a le accesa informațiile sau pentru a pretinde că sunt ei (față de 2% în Italia și Germania), 9% declară că cineva a creat o pagină de internet în numele lor sau imagini despre ei care le-au provocat neplăcere (față de 1% în Croația) și 8% au pierdut bani după ce au fost înșelați pe internet (față de 1% în Germania, Franța, Croația).
• 11% dintre copiii (între 12 și 16 ani) din România folosesc excesiv internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza aceasta, față de sub un procent în Italia și 1% în Germania, Rusia și Slovacia (media celor 19 state fiind de 4%).
• Fenomenul de “sharenting”, care descrie situația în care părinții distribuie online informații personale despre copil, a fost raportată de 20% dintre copii la nivel european, cel mai mult fiind raportată în Norvegia și în partea valonă a Belgiei, de către 36%. În România, 28% dintre copiii au declarat că li s-a întâmplat acest lucru. În acest context însă, în România sunt cei mai mulți copii care i-au rugat pe părinți să îndepărteze aceste conținuturi de pe internet (29%, față de media europeană de 14%), sunt cei mai mulți copii care au declarat că au fost deranjați de acele conținuturi distribuite de părinți (21% față de media de 9%) și sunt cei mai mulți care spun că au primit comentarii negative sau răutăcioase din cauza acestor conținuturi (22%, media fiind 7%).

Dr. Anca Velicu, contactul național al rețelei EU Kids Online în România, susține că “datele de mai sus arată copiii din România în top și la unele dintre oportunitățille internetului, nu doar la riscuri. Astfel, folosirea internetului pentru comunicare este foarte importantă într-o Românie din ce în ce mai afectată de emigrație (e.g. părinți plecați la muncă în străinătate). Pe de altă parte, este clar că avem nevoie de educație pentru folosirea în siguranță a internetului, și aici mă refer inclusiv la respectul pentru datele personale ale celorlalți utilizatori, procentul foarte mare al celor care sunt victime ale abuzului de date personale fiind un semnal de alarmă. Vorbind despre respectul pentru datele personale, trebuie menționați părinții care participă la fenomenul de sharenting fără să înțeleagă impactul pe care acesta îl are asupra copiilor, nu doar imediat (prin mesaje răutăcioase), ci și din perspectivă comercială (fenomenul de dataficare).”

Noul Raport, EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries, publicat de Ziua Siguranței pe Internet, confirmă pentru copiii români asocierea dintre riscuri și oportunități. Astfel România este, alături de Portugalia, Malta, Polonia, Rusia și Republica Cehă, în categoria “mai multe riscuri, mai multe oportunități”.

80% dintre copiii din cele 19 state europene participante la studiu folosesc smartphone-ul zilnic pentru a accesa internetul, 57 % folosindu-l de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul. În Franța sunt cei mai puțini copii care raportează folosirea zilnică a acestui dispozitiv (65%), în timp ce în Lituania sunt cei mai mulți (89%). Copiii petrec pe internet în medie 2,8 ore, cel mai puțin timp petrecându-l cei din Elveția (2,1) și cel mai mult cei din Norvegia (3,6). Timpul online mediu al copiilor din România este de 3 ore.

Statele care au participat la studiu sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia,  Letonia, Lithuania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Marea Britanie.

Experiențe negative pe internet

La nivelul celor 19 state din anchetă, unul din patru copii a avut o experiență negativă online (care să îl supere sau care să fie deranjantă) în ultimul an. Copiii din Malta au raportat în cea mai mare proporție 45%) astfel de experiențe negative, cel mai puțin fiind raportate de cei din Slovacia (7%); în România, unul din trei copii a raportat experiențe negative.

Situații considerate de risc online pot avea efecte pozitive pentru unii copii și negative
pentru alții

În cadrul cercetării paneuropene, au fost analizate experiențele online ale copiilor (9-16 ani) care pot avea un impact negativ asupra acestora, cum ar fi: cyberbullying-ul, folosirea abuzivă a datelor personale, expunerea la conținut dăunător, folosirea excesivă a internetului, sexting-ul și întâlnirea cu persoane care au fost cunoscute inițial pe internet. Toate aceste experiențe nu pot fi însă caracterizate în mod univoc ca fiind doar negative sau doar pozitive, în măsura în care aceeași activitate poate avea consecințe pozitive pentru unii copii și negative pentru alții.

Spre exemplu, întâlnirea față în față cu persoane cunoscute anterior doar pe internet este o experiență raportată de 5% dintre copiii din Franța și de 25% dintre cei din Serbia (media europeana 16%, în România, 23%).

Pentru majoritatea acestora, întâlnirea cu persoane cunoscute anterior doar pe internet a fost o experiență pozitivă, 86% dintre copiii din România considerând-o astfel (cel mai mare procent dintre țările analizate, la polul opus fiind Slovacia, 52%). Pentru alți copii însă, această experiență poate avea efecte negative, provocându-le supărare sau neplăcere. În cele mai multe țări, mai puțin de 5% dintre copii au fost supărați sau foarte supărați după o astfel de experiență (în România 2%, în Polonia 28%).

Informații despre proiect și anchetă

EU Kids Online este realizat de o echipă de cercetători internațională, extinsă în mai mult de 30 de țări, care urmărește să culeagă date științifice despre folosirea internetului de către copiii din Europa, riscurile și oportunitățile pe care aceștia le întâlnesc online.

Acest raport se bazează pe date culese de către echipele naționale în 19 state, între toamna anului 2017 și vara lui 2019, de la un eșantion total de 25.101 copii de 9-16 ani.

FOTO: Imagine de Thomas Quinn de la Pixabay