STUDIU: Matematica, disciplina la care fac meditație cei mai mulți elevi / Copiii nu înțeleg informațiile primite la școală, spun părinții / Circa o treime dintre elevii claselor V-XII fac meditații cu 300 de lei pe lună, în medie

7.035 de vizualizări
Foto: Captura studiu
Matematica este disciplina la care fac meditație cei mai mulți elevi, potrivit studiului la nivel național Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?“, realizat de IRES și Societatea Academică din România, lansat joi, 3 iunie. Motivul principal, invocat de părinți, pentru care aceștia își trimit copiii la meditații este acela că elevii nu înțeleg lecțiile de la școală. Studiul mai arată că circa o treime dintre elevii claselor V-XII fac meditații, iar părinții lor plătesc, în medie, 300 de lei pe lună.

Dintre elevii care au spus că merg la meditații (25% răspunsurile elevilor și 30% ale părinților) peste 80% au spus că urmează ore în particular la Matematică, potrivit studiului.

“Pentru a avea o privire globală asupra acestui fenomen, am considerat necesar să cercetăm atât perspectiva elevilor – beneficiarii direcți ai sistemului educațional, cât și pe cea a părinților, care se implică în acest sistem al meditațiilor, fiind cei care îl finanțează într-o măsură covârșitoare”, potrivit organizatorilor. Astfel, au rezultat două studii sociologice: cel realizat în urma consultării părinților, respectiv cel rezultat în urma consultării elevilor.

  • Pentru părinți – 1.745 părinți ai unor copii de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut (Eșantion părinți școlari) – 1.165 părinți cu copii în clasele V-XII sau care au absolvit liceul anul trecut (Eșantion părinți elevi V-XII) – 419 părinți ai căror copii (în clasele V-XII) au făcut meditații particulare, plătite, în anul 2019-2020 (Eșantion părinți elevi meditații);
  • Pentru elevi – 938 elevi înscriși în clasele V-XII, având următoarele straturi: regiune, mediu de rezidență și nivel de școlarizare. 

Conform studiului realizat de IRES și SAR în rândul părinților, o treime dintre elevi participă la sistemul de meditații, cu o frecvență considerabilă în clasele terminale, atunci când examenele naționale se apropie. În urma chestionării elevilor de gimnaziu și liceu, a rezultat faptul că un sfert dintre elevii din România accesează sistemul de meditații la cel puțin o materie. 

Un acord între elevi și părinți pare să fie faptul că meditațiile răspund la nevoia obținerii cunoștințelor de nivel mediu. Mai bine de jumătate dintre elevi (60%) cred că au nevoie de meditații pentru a obține cunoștințe de nivel mediu. Analizând profilurile (specializările) elevilor, o nevoie stringentă de accesare a sistemului de meditații este întâlnită la elevii din liceele tehnologice, comparativ cu celelalte licee. 

Care sunt motivele pro și contra meditațiilor?

Ierarhia motivelor invocate de elevi în favoarea meditațiilor se prezintă astfel: pregătirea examenelor naționale, faptul că nu înțeleg conținutul materiei predate la școală (inclusiv școala on-line) sau doresc să o înțeleagă mai bine ori să obțină rezultate școlare mai bune.

Non-participarea la meditații plătite este justificată de: rezultatele școlare bune, lipsa dorinței și lipsa resurselor financiare. Indiferent de momentul vorbirii: trecut, prezent sau viitor, aceste trei motive se păstrează în top.

Care sunt principalele materii la care elevii iau meditații și cu ce frecvență?

Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%).

  • În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii.
  • Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.

Articol în curs de actualizare


12 comments
  1. Elevii stau permanent cu telefonul în față.Dacă sunt atenți 5 minute dintr-o oră, e mult….Profesorul nu poate să supravegheze 25-30 de elevi în același timp și să ofere și explicații tuturor.Dacă mai punem la socoteala și absențele elevilor de la ore care ajung până la 200 abs.nemotivate pe an…atunci cum să mai înțeleagă în clasă?!

  2. In Romania 50% dintre profesori sunt supraveghetori de elevi pentru ca ei asta fac la orele de curs supravegheaza elevii cand conspecteaza singuri,cand stau pe telefoane etc.Dar sunt platiti ca mari specialisti,platiti cu salariul de profi cu gr.I,dirigentie,spor neuro si gradatie de merit

    1. Doar 25% dintre cadrele didactice (de predare s-o auxiliar) au gradații. Restul de 75% NU.
      Marii specialiști nu muncesc ptr 30-50 lei pe ora de predare/ 100-180 lei pe zi Atat plătește statul de atâta muncim.
      Dacă vrei un zilier sa-ti muncească pe banii ăștia… vei rămâne sa muncești singur. Bona, “mare specialista”, o plătiți cu ceva mai puțin pe zi.

      No more comment.

      1. Vezi ca se fac angajari ma dat cu matura. De aceea nu muncesti Profa? Ca nu iei bani? Te-as cauta pe IP si te-as da afara!! Vedeti? Asta e mentalitatea! Nu muncesc, sunt nemultumiti de bani, invidiosi pe bone (stii tu caat munceste o bona? cati copii ai sters la fund?). Si apoi in minunatele lungi vacante (platite) cereti bani de meditatii. Rusine!!!!

  3. Meditațiile nu sunt un moft! Sunt o necesitate. Spun asta cu toată responsabilitatea. Am doi copii care au terminat liceul, ambii cu o pregătire și cu o inteligenta mult peste medie. Cu toate astea, școala, începând din clasa a cincea și pana în clasa a 12-a a fost un coșmar și pentru ei și pentru mine. Programe supraîncărcate, manuale extrem de proaste, mulți profesori slab pregătiți, lipsiți de orice talent didactic și pedagogic, incapabili sa predea clar materia, foarte partinitori și sensibili la relații. Simt o mare fericire și ușurare ca am scăpat și îi compătimesc sincer pe părinții care acum au copiii la școală.

  4. Manualele ar trebui inlocuite in timp cu softuri educationale care sa contina lectii explicate (ce pot fi accesate si de acasa) si fise de lucru/teme (ce pot fi printate la orice ora).
    De preferat softurile sa fie unice/disciplina, pentru a permite updateuri.
    La softuri ar trebui sa lucreze profesori din toata tara (contra cost), caci fiecare e capabil sa predea o lectie. La fel cu fisele, la fel cu temele.
    Desigur, softurile sa fie accesibile de pe siteul ministerului sau de pe siteurile inspectoratelor scolare, daca se poate prin portaluri educationale.
    La cate firme de IT exista in Romania, pare ciudat ca nu am evoluat….
    Inca nu exista aplicatii de citire in limba romana pentru clasele primare, desi copii au telefoane mobile, tablete, etc.

    1. Vedeți, dragi părinți, ca aveți încredere în lectiile online?
      Atunci de ce l-ați determinat pe ministrul Câmpeanu sa arunce elevii în ultima luna și jumătate de școală în bănci, unde majoritatea elevilor vin doar ca să socializeze?

  5. Părinții nu știu, sau se fac ca nu știu, ca în banca, în clasa, copilul lor nu este atent la orele de curs. Se joaca în tăcere pe telefon în orele de curs, desenează trimite biletele,mesaje, iar în cel mai bun caz, cu gândul aiurea, ia notițe mecanic, de cele mai multe ori, incomplete.
    In timp ce la multe alte materii, poate recupera singur acasă (cu condiția sa vrea asta cu adevărat), la matematica nu poate nici recupera singur și nici nu poate învăța în salturi. Aceasta disciplina este ca un lanț din care dacă lipsesc verigi, nu rezista.
    Matematica cere atenție și implicare în orele de curs, presupune sa pui întrebări la obiect atunci când nu înțelegi o implicație, presupune seriozitate, perseverenta, munca, efectuarea ritmica a temelor. Întotdeauna munca și perseverenta sunt răsplătite.
    Meditatiile sunt un moft al părinților, care prefera sa dea niște bani în loc sa insufle copilului lor ca fără atenție, munca și seriozitate, la matematica nu poți reuși. E pe undeva ca în sportul de performanta.
    Chiar un elev bun la matematica,daca nu se antrenează mereu, își pierde forma.
    Pe de alta parte, nu toți se mediteaza pentru a încerca să își compenseze lenea.
    Sunt și elevi buni sau foarte buni la matematica, dar care aleg sa fie ajutați de un meditator serios sa se mențină în forma, sau chiar sa facă performanta.

    1. O analiză foarte bună a situației. Perfect adevărat!
      Copilul meu merge la meditații. Are un profesor EXCEPȚIONAL de dedicat și de bine pregătit(lucrez in domeniu; stiu ce spun). DAR, câtă vreme copilul nu vrea sau nu are chef să învețe (excludem pe cei care nu pot), efortul profesorului este risipă. Si nu vreau să aud discursuri despre cum ar trebui să învețe de plăcere. Asta e valabil la clasele primare. Mai departe este, din ce in ce mai mult, efort si voință de a reuși. Puțini le au. Și mai puțini sunt cei care recunosc asta.

  6. Plătesc cumva impozit profesorii care iau bani pe meditații? Sunt profesori de matematică și română, care la clasă nu predau foarte bine în ideea în care elevii trebuie să facă meditații, eventual la ei.

    1. Ai imaginație…
      Cum crezi ca un profesor bun s-ar preface ca e profesor slab, numai ca să pună mâna pe meditații fix dintre proprii elevi?
      Cei care procedează asa, nu sunt în stare sa predea mai bine, nu se prefac.
      Cat despre impozit… Femeile care fac curat la diverse familii, pentru a compensa un salariu mic, plătesc impozit?
      Ia sa fie plătiți corect profesorii, nu ar mai da meditatii nici unul.
      Statul întreține acest obicei, adică disperarea dascălilor de a nu putea trai decent cu salariile lor.
      Medicii au salarii de patru ori mai mari decât profesorii, cu toate acestea primesc șpagă, nu o declara și nu plătesc impozit pe șpagă. Hai sa le sărim la beregata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România nu a susținut deloc inițiativele educaționale aplicate în pandemie, situație care se întâlnește în doar 4 din 28 de sisteme educaționale participante la un studiu OCDE: „Există o nevoie presantă de evaluare a eficienței” acelor măsuri, în combaterea absenteismului școlar

România face parte dintr-un grup foarte restrâns de sisteme educaționale participante la un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care nu au raportat niciun fel de susținere…
Vezi articolul

ANALIZĂ Școala românească, o barieră în calea interesului elevilor despre mediu, arată rapoarte OECD / Doar 2 din 5 elevi au încredere în capacitatea lor de a explica felul în care emisiile de dioxid de carbon afectează schimbările climatice

Elevii români sunt interesați de problematica mediului înconjurător, dar sunt cu mult în urma colegilor lor din alte țări cu privire la cunoștințele pe această temă și la competențele legate…
Vezi articolul

Dorința de a învăța toată viața poate fi formată din copilărie, cu ajutorul părinților, al școlii și al profesorilor. Ce pot face aceștia, cu experiența acumulată în pandemie? – Andreas Schleicher, OECD

Profesorii și părinții joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea abilităților copiilor de învățare pe tot parcursul vieții, lipsa acestor abilități fiind una dintre sursele inegalităților resimțite, între altele, în rezultatele…
Vezi articolul

O activitate numai bună, în condiții de distanțare socială, pentru a întări gândirea critică a copiilor: filosofia. Și nu-i nevoie să fii mare înțelept / Ce spune o cercetătoare britanică

Condițiile de distanțare socială și școala online provoacă mari probleme pentru educația copiilor, dar oferă și o oportunitate – întărirea gândirii lor critice, consideră Yana Manyukhina, cercetător în cadrul Institutului…
Vezi articolul