Performanța elevilor din România, în ansamblu, are nevoie de îmbunătățiri, așa cum ne arată și datele PISA. În ciuda numeroaselor initiative, programe și resurse alocate pentru îmbunătățirea educației din România, rezultatele întârzie să apară, iar dovezile prezentate ca indicatori de succes nu sunt convingătoare. De exemplu, dacă spunem că am format o mie de profesori, nu înseamnă că formarea a produs schimbare în comportamentul profesorului la clasă sau impact asupra performanței elevilor. Dacă spunem că am alocat resurse elevilor sau școlilor, nu înseamnă că acestea au produs automat schimbare în performanța elevilor. Sau dacă spunem că elevii, părinții sau profesorii au declarat că le-a plăcut un program organizat, nu înseamnă că acel program a produs îmbunătățiri ale calității educației. Pentru a demonstra că o inițiativă este eficientă, e nevoie de dovezi clare care arată impactul acesteia asupra elevilor. De aceea, în această analiză am să prezint rezultatele parțiale ale unui proiect care arată fără echivoc îmbunătățirea performanței elevilor din 40 de comunități rurale din România.
Obiectiv: În acest proiect am dorit să vedem în ce măsură un program structurat axat pe dezvoltarea vocabularului (în special) și a limbajului (în general) poate aduce un plus de valoare adăugată dincolo de impactul lecțiilor predate de către profesorii de la clasă.
Metodă: Peste 400 de elevi de clasa a III-a din 40 de școli rurale au fost împărțiți aleatoriu în două grupe. Împărțirea s-a făcut la nivelul fiecărei clase, fiecare elev având 50% șanse să facă parte din fiecare grupă. O grupă de elevi (de control) a rămas în clasă și a participat la activități concepute și predate de către cadrul didactic de la clasă. Aceste activități au vizat dezvoltarea limbajului (ex. citirea de povești de către profesor, discuții pe baza celor citite). Cealaltă grupă (experimentală) s-a mutat în altă sală și a beneficiat de un program structurat dezvoltat de noi (echipă multidisciplinară de cercetători și cadre didactice) și predat de către profesori din școală (alții decât profesorii de la clasă). Acest program a vizat (atenție!) dezvoltarea limbajului. Cu alte cuvinte, am comparat mere cu mere. Singura diferență a fost programul pe care l-am implementat. (Notă: Acest tip de comparație este foarte rar întâlnit în literatura de specialitate, deoarece e aproape imposibil să obții efecte relevante).
Rezultate: Mai jos am să prezint rezultatele semnificative ale programului. Ne-am uitat în primul rând la dezvoltarea vocabularului vizat (cuvinte care nu se întâlnesc în limbajul de zi cu zi, dar care au efect pe termen lung asupra înțelegerii textelor formale (ex. solitar, intact, delibera). Rezultatele ne-au aratătat o creștere a vocabularului, așa cum ne-am așteptat. Însă creșterea a fost neașteptat de mare (peste 2 abateri standard). Ca să se înțeleagă correct dimensiunea efectului, e necesar să clarific faptul că există publicate până acum doar 17 studii experimentale riguros implementate (Rogde et al., 2019), și din acestea, doar 3 studii au arătat efecte mai mari de 2 abateri standard (media raportată a fost de 1.28). Deci se pare că programul nostru a avut unul dintre cele mai mari efecte asupra dezvoltării vocabularului, în ciuda faptului că a durat mult timp (peste 1 an) și a avut un număr foarte mare de cuvinte noi (peste 150).
Figura 1: Dezvoltarea vocabularului elevilor din grupa experimentală și a celor din grupa de control
Apoi, am vrut să vedem în ce măsură programul implementat a avut efect de transfer asupra vocabularului măsurat cu un test standardizat (cuvinte care nu au fost incluse în programul de intervenție). Având în vedere că și elevii din grupul de control au avut creșteri importante, am comparat performanța acestora cu datele pe care le-am cules într-un studiu longitudinal implementat anterior (culese pe parcursul a 8 ani).
Figura 2 de mai jos ne arată faptul că elevii din cele 40 de de comunități (atât din grupul experimental cât și din grupul de control) au avut o creștere mai accentuată comparativ cu elevii din școlile participante la studiul longitudinal (care nu au beneficiat de nici o intervenție).
Figura 2: Dezvoltarea vocabularului testat cu cuvinte care nu au fost incluse în programul de intervenție
Însă, după cum se vede în Figura 3 de mai jos, mărimea efectului lunar a fost mai mare în cazul grupului experimental. Chiar dacă efectul grupului experimental a fost mic comparativ cu grupul de control, el ne arată că dacă îl comparăm cu efectul dezvoltării vocabularului elevilor din studiul longitudinal, putem să estimăm că ne-ar trebui cam 6 ani de intervenție intensivă pentru a reduce decalajul de o abatere standard care există între mulți dintre elevii din mediul rural și cel urban.
Figura 3: Mărimea efectului lunar a dezvoltării vocabularului (test standardizat)
Apoi, am analizat în ce măsură îmbunătățirea vocabularului poate duce la efecte de transfer asupra competențelor elevilor de înțelegere a unui mesaj oral și a unui text scris. După cum se vede mai jos, efectele au fost mai mici, dar pozitive.
Figura 4: Efectul programului de intervenție asupra înțelegerii mesajelor orale
Figura 5: Efectul programului de intervenție asupra înțelegerii mesajelor scrise
Însă elementul de noutate absolută a studiului nostru l-a reprezentat efectele programului asupra scrierii elevilor: Grupul experimental și-a îmbunătățit considerabil competențele de scriere, iar acesta se pare că este primul studiu experimental din lume care va arăta aceste efecte de transfer.
Figura 6: Efectul programului de intervenție asupra scrierii
Mai mult decât atât, când ne-am uitat la rezultatele elevilor la Evaluarea Națională din clasa a II-a (înainte de implementarea proiectului) și din clasa a IV-a (după finalizarea acestuia), am observat că procentul elevilor din grupul experimental care au răspuns corect a crescut, iar procentul elevilor din grupul de control care au răspuns corect a scăzut considerabil.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea limbajului oral a dus la dezvoltarea limbajului scris și acest lucru s-a văzut și în rezultatele elevilor la Evaluarea Națională la proba de scriere.
Figura 7: Efectul programului de intervenție asupra scrierii (EN)
Implicații: Educația din România se poate îmbunătăți dacă se alocă resurse în mod meritocratic și dacă se înțelege importanța abordării ștințifice a demersurilor făcute. E important să precizez că 90% din fondurile de care am beneficiat au fost alocate de către țările donatoare din Spațiul Economic European, printr-o competiție de proiecte cu evaluatori internaționali. Iar suma alocată a fost mică, dacă o comparăm cu miliardele de euro alocate programelor desfășurate în România care nu au putut demonstra o creștere substanțială a calității educației în România, așa cum arată rezultatele PISA din ultimul deceniu.
Deci, dacă se dorește cu adevărat, se poate.
Redacția
R.P.
Ștefan Lefter
4 comments
atâta timp cât încă în mediul rural elevii merg zeci de km pe jos până la o așa zisa școală,mai e mult de vorbit…atâta timp cât unii n au haine și mâncare destulă despre ce Pisa vorbim?!
In urma studiului ar trebui sa se introduca in programa de la clasa (scoala) ceea ce au predat profesorii din studiul experimental. Chiar daca nu s-ar obtine aceleasi rezultate, totusi sunt sigur ca vor fi imbunatatiri la testele elevilor!
Descrieti, in afara de rezultate si concluzii in ce a constat activitatea cu grupul experimental. in ce a constat programul desfasurat cu acestia? ce au facut profesorii ( care, inteleg, au fost ai scolii), ce ss-a asteptat de la elevi?
Era bine. Orice studiu serios prezintă și metodele folosite, un mod de acțiune, ceva. Nu doar “am folosit metode care dezvoltă vocabularul, dar nu aceleași cu ale învățătorului de la clasă”.