Studiu: Cât de eficiente sunt temele pentru acasă în învățământul primar – cercetătorul Dacian Dolean

Impactul temelor pentru acasă asupra performanțelor școlare ale elevilor este un subiect recurent, care preocupă mulți profesori și părinți din întreaga lume. Deși există multe opinii contradictorii referitoare la acest subiect, avem foarte puține dovezi științifice care să sprijine aceste opinii. De aceea, în acest articol, am să prezint rezultatele parțiale ale unui nou studiu experimental pe care l-am implementat recent și care a vizat testarea efectului temelor pentru acasă asupra elevilor de clasa a III-a. Pentru cei care nu cunosc acest lucru, studiile experimentale din științele educației sunt cele mai bune dovezi care arată efectul unor măsuri educaționale (în cazul acesta, temele pentru acasă) asupra cunoștințelor și competențelor participanților la studiu (în cazul acesta, asupra elevilor din învățământul primar). 

Studiul, care s-a desfășurat în anul școlar 2023-2024, a inclus aproximativ 300 de elevi, care au fost distribuiți aleatoriu (la nivel de clasă) în două grupe. O grupă de elevi a primit, timp de 80 de zile, teme suplimentare la română, iar cealaltă grupă de elevi a primit, timp de 80 de zile, teme suplimentare la matematică. Fiecare temă zilnică a fost dată pe o foaie A4 (față-verso), iar timpul anticipat necesar completării ei a fost de aproximativ 20 de minute. 

Elevii care au primit teme suplimentare la română au avut de citit câte un text și de răspuns la întrebări care vizau măsura în care au înțeles conținutul textului sau de rezolvat anumite sarcini, cum ar fi sumarizarea textului. Conținutul fiecărui text a fost diferit și a acoperit o gamă largă de subiecte (ex. originea cuvântului mausoleu, caracteristici ale orașelor Veneția sau Amsterdam, rolul țepilor cactușilor, fotosinteza, originea primelor filme, surse de energie poluante și nepoluante, caracteristicile coralilor etc.). Alte texte au fost fictive (povești scurte și amuzante). 

Elevii care au primit teme suplimentare la matematică au avut de rezolvat o serie de exerciții de ordonare a numerelor naturale, de rotunjire la ordinul zecilor și sutelor, de rezolvare de exerciții cu termeni necunoscuți sau exerciții de înmulțire și împărțire. Toate exercițiile au acoperit materia care deja s-a predat la clasă (deci au fost exerciții de consolidare) și au fost construite progresiv, din punct de vedere al dificultății. 

Efectul temei pentru acasă a fost măsurat prin aplicarea unei baterii de teste înainte și după implementarea acestui program. După 80 de zile, elevii care au primit teme la română au avut o creștere foarte mare a cunoștințelor generale (după cum se vede în figura de mai jos), peste două abateri standard. Aceste efecte sunt foarte mari, deoarece în general, studiile experimentale din științele educației aplicate riguros au efecte medii de 0.1 dintr-o abatere standard.

Cu toate acestea, în ciuda volumului mare de citit și scris, elevii din această grupă nu au avut o creștere semnificativă a fluenței citirii sau a scrierii, a înțelegerii mesajului oral sau a înțelegerii mesajului scris (toate măsurate cu teste standardizate pe care le-am construit sau adaptat noi). Acest lucru ne arată că dezvoltarea alfabetizării elevilor nu trebuie tratată cu superficialitate și nu trebuie subestimată dificultatea cu care se modifică procesele cognitive responsabile pentru îmbunătățirea performanțelor în acest domeniu. Cu alte cuvinte, dezvoltarea alfabetizării nu se reduce doar la un proces de exersare, repetiție (similar cu antrenamentele sportive), ci implică mai mulți factori (și o intensitate mai mare) pentru a produce efecte substanțiale.  

În ceea ce privește elevii care au rezolvat teme pentru acasă la matematică, performanța acestora a crescut semnificativ statistic când a trebuit să rotunjească numerelor naturale (0.71 dintr-o abatere standard) și să rezolve exerciții cu aflarea termenului necunoscut (0.20 dintr-o abatere standard). Această creștere este vizibilă și în graficele de mai jos. 

Aceste rezultate sunt, probabil, primele rezultate clare care arată că anumite competenețe matematice pot beneficia de exercițiile suplimentare pe care le oferă temele pentru acasă. Însă e important de precizat că pentru a atinge această performanță, elevii au avut de rezolvat între 5 și 10 rotunjiri zilnice (ex. Rotunjește la ordinul zecilor numărul 456) și între 2 și 4 exerciții de aflare a termenului necunoscut (ex. 1794-a=834). De asemenea, este important de precizat că majoritatea elevilor din grupa de matematică au ajuns aproape de performanța maximă după finalizarea programului, ceea ce ne sugerează că mai multe exerciții nu ar fi dus la o performanță mai mare. Deci, un volum mic de teme pentru acasă poate produce efecte semnificative.  

Surprinzător, elevii care au avut teme suplimentare la matematică nu și-au îmbunătățit semnificativ performanțele în ceea ce privește ordonarea numerelor naturale sau fluența înmulțirii și împărțirii. Aceste ultime rezultate sunt similare cu cele pe care le-am obținut în studiul experimental publicat acum 3 ani (Dolean & Lervag, 2021) și în care am inclus elevi de clasa a 2-a. Este cumva contra-intuitiv să vezi că deși elevii au avut ample oportunități prin care să exerseze înmulțirea și împărțirea (ex. aproximativ 10 exerciții zilnice de genul 9×3 = sau 63:3 = … x 5 = ), acestea nu au avut un efect semnificativ. Putem explica acest lucru prin faptul că multe dintre procesele cognitive implicate în aceste tipuri de exerciții sunt ereditare, iar odată învățată tabla înmulțirii și împărțirii, nu ne mai putem aștepta la creșteri foarte mari ale performanței elevilor în ceea ce privește viteza cu care are loc reactualizarea informațiilor. 

Rezultatele parțiale ale acestui studiu ne arată că un volum mic de teme pentru acasă poate produce efecte substanțiale dacă aceste teme sunt construite cu grijă. Cu toate acestea, nu trebuie să supraestimăm impactul temelor pentru acasă asupra performanței școlare ale elevilor, pentru că aceste efecte nu pot fi generalizate asupra tuturor competențelor. 

La final vreau să mulțumesc tuturor elevilor, părinților, cadrelor didactice și evaluatorilor care au participat în acest proiect, precum și Inspectoratului Școlar al Județului Cluj care a facilitat implementarea acestui studiu. Cercetarea a fost finanțată de Guvernul României, prin programul Cercetare fundamentală și de frontieră, din cadrul competiției de Proiecte de cercetare exploratorie (PCE2021).

___

Despre autor:

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.

În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.

Citește și:

Ce este o meta-analiză și cât de bine poate să informeze deciziile pe care le luăm la clasă? – Cercetătorul Dacian Dolean