Zeci de mii de profesori sunt plătiți sub salariul minim brut pe economie, arată una dintre concluziile studiului „Salarizarea în sectorul public din România – Reforme pe fondul marilor așteptări”, realizat de BNS pe ultimele 12 luni, co- finanțat de UE. Mai exact, datele prezentate în studiu arată că sunt peste 22 de mii de profesori din învățământul secundar care primesc salariul sub cel minim de 6.337 de lei și peste 10 mii profesori universitari în aceeași situație.
Ministerul Educației este instituția bugetară cu cel mai mare număr de salariați plătiți din bugetul acestuia – 305.884, adică 23,52% dintre salariații bugetari sunt în învățământ, mai mulți decât toți angajații primăriilor și consiliilor județene la un loc, acestea fiind autorități executive locale (21,64%).
Autorii susțin că la „o centralizare mai rafinată, pentru a vedea resursele umane salarizate din bani publici, alocate cumulat la nivel central și local, în Ministerul Educației și universități, plus școli sunt 379.153 de salariați, adică 29,16% din total.
Studiul are o serie de limitări care pot fi văzute mai jos, în document, dar analizează numeric pe baza datelor din Registrul General de Evidență a Salariaților (RGES), salariații din fiecare domeniu.
În cazul „profesorilor universitari și asimilați”, COR 231, prevederile Legii-cadru consolidate sunt următoarele:
„Așadar, un profesor universitar (sau asimilat) nu ar trebui să aibă un salariu brut de bază mai mic de 8.300 de lei. Analizând baza de date a Inspecției Muncii (filtrată pe Autorități și Instituții Publice), Cod COR 231 – „profesor universitar și asimilați” observăm:
- Filtrarea are ca rezultat un număr de 29.773 de rezultate;
- Dintre aceștia, 10.405 au un salariu de bază mai mic decât cel identificat de lege pentru un profesor universitar, respectiv 7.819 lei (cel mai puțin plătit profesor universitar).
Rezultă astfel că 34,95% dintre profesorii universitari și asimilați din baza de date au un salariu de bază sub nivelul minim al salariului brut de bază pentru un profesor universitar”, potrivit studiului.
„În cazul profesorilor din învățământul secundar, din cele 38.860 de poziții identificate, 22.013 (56,64%) au un salariu brut de încadrare mai mic decât minimul prevăzut de anexa din Legea-cadru, respectiv mai mic de 6.337 de lei, brut.
În cazul profesorilor din învățământul primar/preșcolar, din cele 71.229 de rezultate obținute în urma filtrării, 3.055 (4,28%) au un salariu brut de bază mai mic de 6.337 de lei”, conform raportului BNS.
„În concluzie, nu se confirmă ipoteză potrivit căreia toți medicii/profesorii au un salariu
brut de bază la nivelul minim stabilit prin lege, procentele de salarii brute de bază mai
mici variind între 26,83% în cazul medicilor, și până la 56,64% în cazul profesorilor“, arată cercetarea.
- O limitare a acestei analize este reprezentată de multiplele sporuri cu multiple nivele, care, dacă ar fi incluse în nivelul total de salarizare ar putea arăta o inechitate mai mare sau mai mică, dar, judecând strict pe criteriul legal al salariului de bază minim brut (deci fără sporuri), am putea extrage concluzia că, în cazul profesorilor și medicilor, unele salarii ar trebui chiar să crească, pentru respectarea principiului echității (la muncă egală, plată egală), conform documentului citat.
Informații de context
„Salarizarea în sectorul public din România a stat în ultimii 15 ani, sub semnul reformelor
pentru mari așteptări. Pot fi identificați 3 principali piloni de reformă, începând cu anul
2010, niciunul dintre ei finalizat până în prezent.
Primul pilon este reprezentat de Legea-cadru 284/2010, realizată cu sprijin de la Banca Mondială, care a avut ca urmare a unui exercițiu de evaluare a posturilor, o ierarhie salarială care nu a fost niciodată respectată/implementată.
Al doilea pilon este reprezentat de Legea-cadru 153/2017, grav distorsionat de majorările salariale în sectorul public începând cu anul 2018, în principal de majorarea salariilor de bază pentru anumite grupuri de salariați, prin măsuri intempestive, ceea ce a generat, potrivit analizelor Băncii Mondiale, denaturarea „și mai mult a sistemului de ierarhizare a posturilor, fără nicio analiză prealabilă bazată pe echitate”. Legea prevedea un set de opt criterii pentru ierarhizarea posturilor, în esență, aceleași din 2010 (niciodată implementate). Tot Banca Mondială a ajuns la concluzia că „descentralizarea parțială a sistemului de salarizare la nivel local a dus la practici nesustenabile de stabilire a salariilor, în special la nivelul administrației publice locale” (comune, spre exemplu). Datele analizate de Banca Mondială în „Raportul privind propunerile de ajustare a Sistemului de Ierarhizare a Posturilor din Sectorul Public”, studiu făcut public în 2023 și parte componentă la nivel documentar al celui de-al treilea Pilon de reformă a sistemului public de salarizare, parte din Programul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), arată că: „salariile din administrația publică locală au crescut mai rapid decât în administrația publică centrală, devenind o sursă principală de inechități salariale la nivel administrativ, salariile din unele comune depășind cu peste 40% salariile de bază aferente pozițiilor similare din unele ministere analizate în studiul Băncii Mondiale“. Potrivit analizei Băncii Mondiale până în martie 2023, după adoptarea Legii-cadru 153/2017, au fost identificate mai mult de 50 de modificări ale acesteia:
- 24 de Legi care au modificat Legea-cadru
- 24 de ordonanțe de urgență ale Guvernului care au modificat legea;
- 2 decizii ale Curții Constituționale (admiterea unor excepții de
neconstituționalitate);
Al treilea Pilon de reformă, asumat de România și sprijinit prin PNRR de expertiza Băncii Mondiale vizează ,,un sistem de salarizare aplicabil tuturor angajaților din administrația publică’’, ceea ce primii piloni de reformă nu au reușit, notează studiul BNS.
„Așadar, acest al treilea pilon de reformă va include toți angajații de la nivel central și local plătiți din bugetul general consolidat al statului, mai puțin angajații întreprinderilor stat dar exclude și salarizarea din entități de supraveghere și reglementare precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, entități care vor continua să salarizeze cum vor ele.
„În esență, noua lege a salarizării în sectorul bugetar, asumată prin PNRR, viza la momentul studiului Băncii Mondiale, peste 1,2 milioane de persoane și salariile lor, cifră care s-a majorat în Octombrie 2024, la 1,3 milioane de salariați”, conform autorilor studiului citat.
De menționat, recent Ministerul Educației scria într-un răspuns la întrebarea unui parlamentar, că a trimis la Ministerul Muncii propunerile de grile pentru profesori și personalul din învățământ majorate cu 50% față de salariile actuale, pentru noua lege a salarizării.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar Hunedoara a transmis membrilor săi, săptămâna aceasta, că „nu există certitudini în ceea ce privește ultima etapă a creșterilor salariale preconizate (printr-o viitoare lege a salarizării unice)”. În luna august, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că în 2025 vor fi creșteri salariale pentru profesorii și angajații din Învățământ, pentru că mai este o diferență care trebuie acordată.
Ministerul Educației a cerut luna trecută Guvernului suplimentarea bugetului cu aproape 500 de milioane de lei, iar luna aceasta cu 30 de milioane de lei, din Fondul de Urgență la dispoziția premierului, în lipsa unei a doua rectificări bugetare.
Raportul BNS integral:
Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
R.P.
Redacția
