STUDIU Bărbații asociază bogăția cu mașina, iar femeile, cu ideea de putere. Peste jumătate din populație nu poate acoperi din fonduri proprii o cheltuială urgentă de 5.000 de lei, iar 40% nu ar rezista măcar o lună cu economiile făcute / Trei sferturi dintre români se declară puțin sau deloc informați financiar

Aproximativ un sfert din populația activă din mediul urban, segment de populație cu un nivel de educație peste mediu, spune că nu poate cheltui 1.000 de lei într-o situație de urgență, fără să se împrumute, iar doi din cinci ar putea să-și păstreze nivelul de trai actual sub o lună, dar ar rămâne brusc fără venituri. Așa reiese dintr-un studiu realizat anul acesta, cu sprijinul BCR, studiu ce urmează să fie publicat în următoarea perioadă și care a fost prezentat preliminar într-o conferință găzduită la începutul săptămânii de BNR. Cercetarea arată cât de vitală este educația financiară, într-un moment în care încrederea în educație și în capacitatea ei de a rezolva lucrurile este scăzută, iar sistemul de învățământ este rezistent la schimbare.

Studiul despre “Gradul de alfabetizare financiară în rândul populației adulte, urbane, din România”, realizat de brandBerry cu sprijinul Băncii Comerciale Române, arată că trei sferturi dintre românii din eșantion – populație activă, din mediul urban – sunt că se simt puțin sau deloc informați din punct de vedere financiar-bancar. Pe de altă parte, tot atâția se simt puțin sau deloc optimiști când se gândesc la viitor, din punct de vedere financiar.

Aceasta arată, potrivit lui Sergiu Manea, CEO BCR, că educația financiară – care se face “și acasă, și în comunitate, și la școală” – trebuie întărită, iar “școala joacă un rol extraordinar de important, iar școala are nevoie de reforme”.

Nicoleta Deliu-Pașol, profesor de educație financiară la Școala de Bani, programul de educație financiară dezvoltat de 7 ani de BCR, a spus cu aceeași ocazie că, deși există discuții intense cu autoritățile pentru extinderea educației financiare, problemele de acces se mențin, fapt pentru care “ce testăm în acest moment este să introducem educația financiară în cât mai multe dintre materiile de la școală”.

De altfel, studiul prezentat la evenimentul BNR semnalează probleme inclusiv în cazul sistemului de educație: între altele, întrebați în legătură cu nivelul lor de încredere față de diverse instituții ale statului care au legătură cu finanțele și educația financiară, Ministerul Educației este pe penultimul loc, înaintea Ministerului Finanțelor.

• Studiul despre gradul de alfabetizare financiare a populației se bazează pe o cercetare sociologică desfășurată în perioada 15 mai – 10 iunie a.c., online, în rândul populației de 18-65 de ani. Eșantionul ponderat a fost de 1.143 de subiecți, iar marja de eroare de +/-2,85%.

Dr. Romulus Oprica, unul dintre coautorii studiului citat, a arătat, între altele, că “un sfert din populația urbană – cu nivel ridicat de educație, cu acces la Internet – nu poate cheltui urgent 1.000 de lei fără să se împrumute. 40% își pot păstra nivelul de trai actual sub o lună, dacă din întâmplare rămân fără venituri.” El a notat că este vorba despre persoane dintr-un eșantion peste medie față de nivelul național, fiind vorba despre un segment activ, cu un nivel mediu de educație mai ridicat, oameni cu acces la internet și care au în cea mai mare parte (80%) un cont bancar). Procentele au fost scoase în evidență și de Sergiu Manea, CEO BCR, pentru a argumenta în favoarea întăririi educației financiare a populației, mult peste nivelul actual.

Pe baza datelor din studiu, el a arătat că “educația generală este principalul predictor de incluziune financiară (…) Ponderea celor care nu au nici măcar un cont curent este de trei ori mai mare în categoria celor cu educație primară decât în categoria celor cu educație terțiară”. Pe de altă parte, “cu cât ești mai slab educat, cu atât ai acces mai greu la servicii financiare” și cu atât e mai probabil să de implici în activități cu un grad ridicat de risc:

• “Ponderea celor care dețin criptomonede este dublă în populația cu educație de bază față de cei cu educație terțiară – cu cât ai un nivel de educație mai scăzut, cu atât ești mai tentat să iei decizii financiare riscante”.

În context, studiul arată că se fac simțite diferențe considerabile între modul cum femeile și bărbații se raportează la bani, atât în ceea ce privește utilitatea, cât și elementele de statut, care sunt strâns legate de educație. Între altele, potrivit lui Romulus Oprica:

• “Bărbații au o viziune mult mai vioaie despre bani. Pentru ei banii înseamnă mai degrabă distracție, acces la bunuri. Femeile percep cuvântul bani mai degrabă ca asigurându-le stabilitatea.” 
• “Bărbații asociază bogăția cu mașina.În prima treime de cuvinte cu cea mai mare pondere, nu am descoperit și la femei această asociere. Femeile asociază, în schimb, cuvântul bogăție cu ideea de putere.” 

În ceea ce privește educația financiară, studiul indică o rezistență ridicată a populației față de această necesitate, care vine în contrast cu propriile concepții și nevoi, inclusiv cu ideea că educația în general “e cea mai bună cale spre un venit mai bun”. Astfel:

• Există foarte multe asocieri negative cu cuvântul bancă – ponderea asocierilor negative cu ideea de bancă este dublă față de ponderea asocierilor pozitive
• Există, pe de altă parte, un grad ridicat de acord cu idei precum “Educația e cea mai bună cale spre un venit mai bun” / “Strânge bani albi pentru zile negre”
• Cei mai mulți respondenți nu sunt de acord cu afirmația că “Oricine se poate îmbogăți din muncă cinstită”
• Doar 12% dintre respondenți consideră că băncile sunt “țepari”
• Jumătate (44%) nu știu să aprecieze iar 11,3% nu au auzit deloc de companii de educație financiară, doar un sfert (26%) consideră că sunt companii oneste, legitime și necesare 

Pe de altă parte, doar 20,1% consideră că educația financiară este foarte importantă și benefică pentru finanțele lor, iar 21% apreciază că aceasta este importantă, dar nu găsesc ocazia potrivită să îi acorde timp, În același timp, 28,2% cred că e prea târziu pentru ei să se educe financiar, iarf aproape o treime (30,1%) spun că au venituri prea mici pentru ca educația financiară să conteze în vreun fel pentru ei.

• Potrivit studiului, doar 3% dintre respondenți au avut o marjă de 75% răspunsuri corecte la bateria de întrebări menită să verifice cunoștințe de bază și aplicate, în domeniul financiar, set de întrebări prezentat drept “o copie fidelă a testelor PISA, PIAAC”. 

O “discuție emoțională” dar esențială în educație, dar în școli lucrurile întârzie să se întâmple

Nicoleta Deliu-Pașol (BCR/Școala de Bani) a arătat, în aceste condiții că, pe baza experienței acumulate de bancă în proiectele sale de educație financiară, aceasta nu înseamnă să explici termeni avansați, ci e nevoie de o implicare mult mai mare la nivel emoțional și să începi cu elemente de bază: “Educația financiară înseamnă să-i împăcăm pe români cu bugetul lor, cu banii lor. De acolo începe toată treaba”, a spus ea.

“Discuția despre bani este una emoțională. Oricât ne este de greu nouă, ca industrie financiar-bancară, să acceptăm acest lucru – pentru că noi suntem o industrie care se bazează pe cifre, pe Excel, pe matematică clară – discuția despre bani nu este niciodată atât de clară. Deciziile oamenilor, când vine vorba despre banii lor, sunt bazate mult mai mult pe emoție, decât pe rațiune.”, a completat Nicoleta Deliu-Pașol.

Ea a făcut trimitere la o diferență puternică în rolul femeilor și bărbaților în deciziile privind banii pentru a argumenta că e nevoie de o “uniformizare a accesului la informație, iar aici școala joacă un rol-cheie.

• Potrivit Nicoletei Deliu-Pașol, “într-o familie, 80% din deciziile financiare sunt luate de femei. 20% sunt luate de bărbați, dar acestea fac cât 80% din bugetul familiei. Deciziile multe și mici, de zi cu zi, sunt la femei, alea mari și importante sunt la bărbați.”

Ea spune că, pentru un acces egal al populației la informații și la educație, “trebuie să mergem în școli”. Dar, arată reprezentanta citată, deși există curriculum în domeniu, cadru legislativ și contextul necesar, “lucrurile nu se întâmplă”. 

Nicoleta Deliu-Pașol a citat un specialist din domeniul educației “care ne-a spus: Știți ce, toată lumea vrea să bage o materie nouă în curriculum. E discuția cu care ne întâlnim de cel puțin 10 ori pe lună. Dar realitatea e că în ultimii 30 de ani avem o singură materie nouă în curriculum. Atunci eforturile noastre nu cred că trebuie să stea acolo. (…) Nu cred că ne permitem să mai pierdem 10 generații, 10 ani, până să putem să modificăm tot sistemul. Ce testăm în acest moment este să introducem educația financiară în cât mai multe dintre materiile de la școală”. 

Sergiu Manea: Am pierdut războiul demografic, dar putem câștiga în demografia competențelor / Finanțele – o competență esențială

Despre rolul școlii și nevoia de reformă a vorbit și Sergiu Manea, CEO BCR, în cadrul evenimentului menționat. Acesta a apreciat că “e destul  de clar că, pentru următoarele generații, am cam pierdut războiul demografic. Atunci cred că e foarte important să vedem unde putem câștiga. Și putem câștiga în demografia competențelor, pentru că, până la urmă, este vorba despre creșterea populației care are un număr de competențe esențiale, competențe de viață, competențe comunitare sau competențe funcționale. În acest context, educația financiară este una dintre competențele esențiale – competență de viață, competență comunitară și competență funcțională. E foarte important să trecem dincolo de aspectele teoretice de cunoaștere a banilor și să vorbim despre modul în care banii sunt administrați, să ne uităm la modul în care riscurile financiare sunt înțelese și administrate și, de ce nu, relația cu furnizorii de servicii financiare. Educația financiară se face și acasă, și în comunitate, și la școală.(…)” 

Dar, a spus el invocând studiul prezentat la conferința BNR, “școala joacă un rol extraordinar de important, iar școala are nevoie de reforme”. 

El a prezentat idei din proiectul-pilot LifeLab by BCR, desfășurat la nivel local în anul școlar 2022-2023, “în care am încercat să înțelegem cum am putea aduce educația financiară în fibra, în vocabularul comun al școlii”, idei care vor fi incluse într-un raport viitor:

• “Educația financiară înseamnă exemple practice, înseamnă dărâmarea mitului “Mi-e rușine să vorbesc despre bani” – și asta nu se poate face decât prin exemple practice.” 
• “Doi: Va trebui să introducem noțiuni de educație financiară în toate materiile și începând de foarte, foarte timpuriu, astfel încât să creăm un vocabular normal și a vorbi despre bani să fie un lucru normal.” 
• “Nu în ultimul rând, va trebui să investim semnificativ – și noi o vom face – în dezvoltarea competențelor profesorilor atât în ceea ce privește pedagogia banilor, cât și funcționarea banilor.”

Studiul despre alfabetizarea financiară a populației – versiune preliminară:

Studiul este realizat de către compania de cercetare și consultanță BrandBerry în parteneriat cu Asociația Brașov 2050, cu susținerea BCR și Profit Point. Autorii studiului sunt cercetătorii Romulus Oprica și Alexandru Dincovici.

Prezentarea studiului, la conferința BNR:

Conferința găzduită de BNR:

Foto: © Andrii Zastrozhnov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.