STUDIU Angajații din România asimilează rapid noile forme de muncă/gig economy

294 de vizualizări
Regulile examenului de Bacalaureat
Foto: Pexels.com
Românii sunt mai dispuși decât până acum să-și completeze veniturile prin contracte de muncă suplimentare celor de bază, se arată într-un studiu IPP. 12% dintre angajați au mai mult de un job plătit, 1 din 5 angajați lucrează cel puțin câteva zile pe săptămână și de la propriul domiciliu, 7% lucrează în spații publice, iar un sfert au lucrat în cel puțin una dintre noile forme de muncă practicate deja în țară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaționale și Comunicații).

Vezi mai jos care sunt concluziile sondajului de opinie al Institutului pentru Politici Publice (IPP) realizat cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada august – septembrie 2018, pe un eșantion de 1.220 persoane peste 18 ani (care, în perioada premergătoare, au desfășurat un tip de activitate pentru care au obținut venituri).

Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie și focus group-uri):

Viitorul pieței muncii va fi marcat de automatizare și de penetrarea inteligenței artificiale. Este de așteptat, rezultă din focus group-uri, ca multe din actualele slujbe să dispară ceea ce va genera o nevoie acută de recalificare și adaptare la piața muncii redefinită de noile tehnologii, spun autorii cercetării.

  • 1 din 10 angajați (12%) din România au astăzi mai mult de un job plătit
  • 1 din 20 angajați lucrează fără contract de muncă
  • 1 din 3 angajați ar accepta să fie plătit în parte legal și în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare față de un salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic
  • 1 din 5 angajați crede în posibilitatea de a își pierde locul de muncă în următoarele 6 luni
  • 1 din 4 din angajați consideră că, în ipoteza în care și-ar pierde locul de muncă, nu ar fi ușor să își găsească unul cu salariu similar
  • 1 din 5 angajați lucrează cel puțin câteva zile pe săptămână și de la propriul domiciliu iar 7% lucrează în spații publice (gară, aeroport, cafenea, ș.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului
  • 1 din 4 angajați au lucrat în cel puțin una dintre noile forme de muncă practicate deja în țară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaționale și Comunicații) respectiv munca ocazională
  • respondenții consideră că, pentru a avea un job bun, ar avea nevoie de abilități în comunicare (81%) și domeniul IT (71%) (pagina 28);
  • 2 din 5 respondenți sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru (45% consideră că actuala lege fiscală este restrictivă, nu manifestă flexibilitate pentru a stimula munca, inclusiv munca suplimentară locului de muncă de bază)
  • Unele tipuri de activități, mai ales în actualitatea zilelor noastre, nu se pot presta decât în forme inovative de muncă

Activitățile independente sunt în plină expansiune în Europa și în Statele Unite. Cunoscut drept fenomenul „gig economy” (asociat la nivelul publicului larg cu companii precum Taxify, Uber, Deliveroo), noile forme de angajare ridică serioase provocări atât din punct de vedere fiscal cât și al Codului Muncii în toate țările implicate, schimbând paradigma în ceea ce privește scopul ultim al unui contract de muncă, punând accent pe flexibilitate și pe rezultate și mai puțin pe aspectele formale ale prestării unei activități, se arată în comunicatul remis EduPedu.ro.

Concluziile sondajului au fost verificate prin 2 focus group-uri cu angajați în noi forme de muncă respectiv cu patronate și sindicate. Astfel că instituțiile responsabile de adaptarea cadrului legal la tendințele de pe piața muncii nu ar trebui să se mai eschiveze de la adaptarea acestuia la noile tendințe, încurajând munca în detrimentul supraîncărcării, atât a angajatorului cât și a angajatului, cu sarcini administrative birocratice.

Descarcă de aici rezultatele integrale ale cercetării


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația financiară în școală și acasă – provocări în pregătirea profesorilor, elevilor și părinților. Conferință online cu participarea ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu și a lui Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OCDE, LIVE, joi 14 aprilie de la ora 15:00

România are, pentru prima dată, o zi a educației financiare – 11 aprilie. Nu vom fi dintr-o dată educați financiar dacă o asemenea zi a fost instituită prin lege, dar…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

Catalogul electronic ne-a crescut randamentul în tot ceea ce înseamnă notare, spune o directoare de școală: Cred că de 10 ori mai repede și mai bine decât ceea ce făceam în anii trecuți

Diana Brătucu, directoarea Școlii Gimnaziale „Traian” din județul Dolj, a vorbit despre importanța catalogului electronic: „Ne-a îmbunătățit activitatea și ne-a crescut randamentul în tot ceea ce înseamnă notare. Cred că…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

GHID Ce am putea face rapid și ieftin pentru a reduce impactul de mediu în viața noastră cu un buget mai restrâns / Sfaturi la cumpărături de haine, mâncare sau locuințe, în epoca facturilor mari

Avem majorări de prețuri lună de lună – comparația prețurilor din prezent cu cele de anul trecut, din aceeași lună, arătă, în medie, diferențe procentuale de două cifre, potrivit Institutului…
Vezi articolul