Studiu: 60% din românii din generațiile Millennials și Z vor un program de lucru flexibil și cu 2 zile de muncă la distanță pe săptămână

2.333 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Șase din zece (60%) români din generațiile Millennials și Z vor un program de lucru flexibil și să lucreze din diferite locuri, inclusiv de acasă, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Central Europe First Steps into the Labour market, desfășurat în 19 țări europene, inclusiv în România.

Această tendință se observă și în celelalte țări din Europa Centrală, 50% dintre respondenți preferând un mod de lucru similar.

În schimb, doar 5% dintre respondenții români și 10% dintre cei din regiune preferă modul tradițional de lucru la birou și un program fix. În ciuda popularității muncii în regim flexibil, exponenții Millennials și Gen Z din România (44%), similar cu cei din Europa Centrală (51%), ar prefera să lucreze doar o dată sau de două ori pe săptămână de la distanță, în contextul în care aceștia se confruntă cu dificultăți generate de munca la distanță cum precum singurătatea, lipsa interacțiunii umane și întreruperile cauzate de responsabilitățile legate de familie sau de locuință.

Studiul arată că generațiile Millennials și Z se așteaptă, atât la nivel local, cât și regional, să beneficieze de un mod de lucru flexibil, însă, spre deosebire de alte cercetări, subliniază că preferința lor pentru munca de acasă este limitată. Acest aspect poate fi legat atât de provocările cauzate de lucrul la distanță, cât și de faptul că absolvenții de studii universitare consideră că oportunitățile de dezvoltare a carierei sunt mai importante decât posibilitatea de a lucra de acasă și conștientizează faptul că biroul rămâne un mediu care accelerează integrarea într-o organizație și dezvoltarea profesională în primele etape ale carierei”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Când vine vorba de opțiunile de angajare preferate, mai mult de jumătate dintre respondenții din țara noastră (59%) și-ar dori să aibă un contract cu normă întreagă cu un singur angajator și mai mult de un sfert (29%) ar dori să fie liber profesioniști sau consultanți, lucrând într-un regim flexibil sau pe termen scurt, două opțiuni subliniate și de respondenții din Europa Centrală.

  • Atât în România, cât și în Europa Centrală, studenții și proaspeții absolvenți de studii universitare manifestă dorința de a lucra în alte țări, 22% dintre persoanele intervievate la nivel local plănuind să se mute în străinătate pentru oportunități de carieră, iar 66% sunt dispuse să se mute în altă țară pentru un loc de muncă, arată studiul.

Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care marile companii internaționale sunt cel mai atrăgător tip de angajator, 37% dintre respondenți considerându-le prima opțiune pentru un loc de muncă, la fel ca respondenții din regiune. Pandemia de COVID-19 nu a influențat dorința a 66% dintre respondenții români de a se muta în străinătate pentru un loc de muncă, aceștia vizând țări precum Germania (16%), Marea Britanie (15%) și Statele Unite (7%). 

Studiul subliniază, de asemenea, că 61% dintre respondenții români sunt încrezători că își vor găsi locul de muncă dorit în mai puțin de șase luni, ușor sub nivelul de încredere înregistrat la nivelul Europei Centrale (peste 70%).

În ceea ce privește diversitatea, o majoritate covârșitoare a respondenților români (93%) ar prefera să lucreze într-o organizație cu o forță de muncă diversă din punctul de vedere al vârstei, sexului, naționalității, etniei etc. În plus, 77% dintre respondenți nu au nicio preferință legată de genul persoanei care le va fi superior ierarhic.

Studiul Deloitte Central Europe First Steps into the Labour Market a fost efectuat în rândul a peste 9.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (Millennials și primii reprezentanți ai Generației Z), toți fiind studenți la universități de top din 19 țări din Europa Centrală, inclusiv România. Raportul abordează factorii importanți în alegerea unui loc de muncă și a unui angajator, percepțiile asupra organizațiilor din întreaga lume și modul în care atitudinile lor s-au schimbat față de cele dinainte de pandemie.

Foto: © Mykola PokhodzhayDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Grevă generală a studenților din Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, care cer îmbunătățirea condițiilor din cămine și restituirea banilor încasați ilegal de universitate de la studenții din cămin sub pretextul “fond de reparații”

Studenții din Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti sunt (UNEFS) în grevă generală de astăzi, 23 octombrie. Aceștia solicită îmbunătățirea condițiilor din cămine, identificarea și tragerea la…
Vezi articolul
Sondaj IRES

EXCLUSIV Sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al IRES: Trendul este de susținere de către părinți a activității fizice în școli, indiferent dacă sunt vaccinați sau nevaccinați / Nu Biserica e factorul determinat în rezistența la vaccin, ci lipsa de informație

Aproximativ 10% dintre părinții copiilor care nu sunt vaccinați, elevi cu vârste între 12 și 18 ani, vor școală online și copiii să rămână neimunizați. La polul opus, 70% dintre…
Vezi articolul

Alegerile din universități, afectate de noua Lege a învățământului superior. Unele instituții organizează scrutinul după vechile reguli, deși trebuie respectate noile norme. Apar însă portițe / Studiu de caz: Universitatea din Craiova

Prevederi care se suprapun, se completează și chiar se anulează, practic, una pe alta produc, anul acesta, un nivel ridicat de confuzie cu privire la alegerea structurilor de conducere din…
Vezi articolul

Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale

În România, spre deosebire de alte țări, statutul socio-economic al părinților influențează în mod crucial dezvoltarea alfabetizării copiilor. Concluzia aparține primelor studii care cercetează dezvoltarea alfabetizării copiilor din țara noastră,…
Vezi articolul