EXPERIMENT Studii științifice verificate pe bani, independent, cu scopul de a identifica eventuale erori de cercetare ale căror costuri reale ar fi usturătoare – proiect pilot elvețiano-german inspirat din practicile industriei de tehnologie digitală

194 de vizualizări
Foto: © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com
Un program-pilot de verificare contra cost a unor studii științifice publicate deja și care înregistrează numeroase citări în literatura de specialitate, pentru a identifica eventuale erori conținute de acestea, a fost lansat de un grup de profesori de la universități din Elveția și Germania, potrivit unei prezentări a proiectului publicate în revista Nature. Ideea a fost inspirată de practici din industria tehnologiilor digitale și ține cont de supraîncărcarea, însoțită adesea de lipsă de motivare, a celor care participă la procese de tip peer review în cercetarea științifică. 
  • Programul a fost prezentat în Nature de Malte Elson, profesor de psihologia digitalizării la Universitatea din Berna, care a inițiat proiectul împreună cu profesori de la aceeași universitate și de la Universitatea din Leipzig.

Acesta face trimitere la exemple din industria tehnologiei, precum programul prin care Google a alocat 80 de milioane de dolari unor cercetători pentru a identifica vulnerabilități în produsele sale, în ideea că erori nedetectate în procesarea datelor ar putea avea costuri mult mai mari în relația cu clienții și în relațiile comerciale. Alt exemplu: programul prin care, în 2016-2021, Departamentul de Stat al SUA a oferit peste 650.000 de dolari pentru identificarea unor slăbiciuni în rețelele sale.

Aceasta este ideea și din spatele programului prezentat în Nature, intitulat ERROR (Estimating the Reliability and Robustness of Research), prin care sunt plătiți specialiști pentru a verifica studii publicate, având multe citări, în vederea identificării unor erori. Primul domeniu vizat este cel al științelor sociale și comportamentale.

  • Inițiativa este prezentată drept „experiment”, care urmează să se deruleze pe parcursul a patru ani.

Potrivit prezentării, participanții la verificări sunt plătiți până la 1.000 de franci elvețieni pentru fiecare lucrare verificată în cadrul programului, plus un bonus în cazul identificării unor erori, bonus proporțional cu gravitatea problemei semnalate. Și autorii lucrărilor verificate sunt compensați pentru a participa la proces, prin pregătirea materialelor sau prin răspunsuri la diversele întrebări ce pot să apară.

  • Cât despre rata de interes, în prima fază a proiectului, se precizează că inițial au fost înaintate 60 de invitații de verificare a unor studii, iar pentru aproape un sfert – 13 grupuri de autori – au agreat ca studiile lor să fie verificate.

Aceeași prezentare menționează că cei care participă, fără a fi plătiți, la verificări de tip peer review sunt, adesea, supraîncărcați sau lipsiți de motivație, ceea ce poate face, adesea, ca unele greșeli să persiste.

Foto © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională,…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul
finanțarea cercetării în universități

Termenul-limită în competiția pentru Centre de Excelență în cercetare a fost prelungit / Anunțul – însoțit de o „eroare materială” ce afecta bugetele proiectelor, cu câteva zile înaintea termenului-limită inițial, dar aceasta a fost corectată între timp

Numărul de centre de excelență pentru cercetare de vârf în care guvernul vrea să investească 1,6 miliarde de lei crește de la 20 la 24, potrivit unui ordin al ministrului…
Vezi articolul

„Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?” / „Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele” – Marius Ghincea, cercetător postdoctoral din Elveția, după ultimele modificări legale privind doctoratele din România

„Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele dintre doctoratele profesionale, care devin regula deși reprezentau excepția în versiunea originală a legii, și doctoratele științifice”, apreciază, într-un comentariu publicat joi…
Vezi articolul

Decizia conducerii PNL: Sebastian Burduja va fi numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș rămâne la Fonduri Europene / Cine este liberalul propus ministru responsabil cu Cercetarea

Conform informațiilor G4Media, liderii PNL au decis joi după-masă, în cadrul Biroului Executiv, să-l nominalizeze pe Sebastian Burduja pentru portofoliul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, deși pentru acest minister era…
Vezi articolul