Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

942 de vizualizări
Școala în Noua Zeelandă
Școala în Noua Zeelandă Foto: Pexels.com
Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția de acum 3 ani, când “și-a exprimat susținerea pentru modificarea Legii Educației Naționale în vederea asigurării participării studenților în procesul de alegere a rectorilor într-o proporție de minimum 25% din totalul votanților”.

Într-un comunicat intitulat “Ministru nou, dileme vechi”, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) “își exprimă deschiderea pentru o colaborare productivă din partea Ministerului Educației Naționale, în vederea îmbunătățirii sistemului de învățământ superior din România”. Alianța îi transmite Ecaterinei Andronescu “prioritățile studenților referitoare la cele mai importante aspecte ale sistemului educațional, dar și propunerile pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2019”.

“În condițiile în care s-a creat o situație rar întâlnită în istoria României, anume lipsa unui lider al Ministerului Educației Naționale timp de mai bine de 45 de zile, numirea noului ministru vine într-o perioadă dificilă pentru sistemul educațional românesc”, notează studenții.

Comunicatul integral al ANOSR

“Ministru nou, dileme vechi  

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă deschiderea pentru o colaborare productivă din partea Ministerului Educației Naționale, în vederea îmbunătățirii sistemului de învățământ superior din România, și transmite în acest sens, prioritățile studenților referitoare la cele mai importante aspecte ale sistemului educațional, dar și propunerile pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

În condițiile în care s-a creat o situație rar întâlnită în istoria României, anume lipsa unui lider al Ministerului Educației Naționale timp de mai bine de 45 de zile, numirea noului ministru vine într-o perioadă dificilă pentru sistemul educațional românesc. Aflându-ne în pragul elaborării Legii bugetului de stat pentru anul 2019 și a stabilirii de noi direcții în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului de învățământ universitar, din punct de vedere al finanțării acestuia, împreună cu necesitatea reluării unor activități suspendate, remarcăm nevoia de consultare a tuturor actorilor implicați.

Pornind de la premisa punerii în funcțiune a Consiliului Consultativ al Ministerului Educației Naționale pentru creionarea unui nou proiect de lege a educației și în contextul în care proiectul „România Educată” al Administrației Prezidențiale este aproape de a intra în faza finală, și anume aceea de a lansa o viziune și o strategie pe termen lung pentru sistemul educațional românesc, ANOSR dorește să fie o parte activă la conturarea viitorului educației din România.

Implicit, solicităm doamnei ministru al educației, Ecaterina Andronescu, receptivitate la propunerile studenților, inclusiv respectarea asumării pe care și-a luat-o în fața studenților în anul 2015 când, în cadrul Forumului Organizațiilor Studențești din România, desfășurat la Timișoara, și-a exprimat susținerea pentru modificarea Legii Educației Naționale în vederea asigurării participării studenților în procesul de alegere a rectorilor într-o proporție de minimum 25% din totalul votanților.

Raportându-ne la acțiunile recente ale Ministerului Educației Naționale, solicităm reluarea activității grupului de lucru pentru elaborarea planurilor de învățământ pentru programul de master didactic, în vederea operaționalizării eficace a acestora.

Nu în ultimul rând, remarcăm faptul că în ultima ședință plenară a Consiliului Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS), din data de 15 noiembrie 2018, a fost adoptată, la propunerea ANOSR, o metodologie transparentă de repartizare pe universități a alocațiilor bugetare pentru subvenția cămine-cantine, pentru anul 2019, unde reprezentanții acestei structuri au demonstrat deschidere spre colaborare cu studenții.

În continuare, așteptăm ca Ministerul Educației Naționale să facă toate demersurile pentru adoptarea acestei metodologii printr-un Ordin de Ministru.

Totuși, și în acest an, sistemul educațional din România suferă de subfinanțare cronică din partea statului. Obiectivul de a aloca 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru educație, asumat de clasa politică în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, este în continuare departe de a fi atins, fondurile pe care guvernul român le alocă acestui sector fiind estimate în anul 2018 la 2,98% din PIB, printre cele mai reduse la nivelul Uniunii Europene.

În acest context, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită ca în Bugetul de stat din anul 2019 să se regăsească următoarele:

  • creșterea finanțării de bază cu 287,92%, de la 2,177,784,000 (2018) la 6.270.306.000 lei, reprezentând un total de 0,6742% din PIB, pentru acoperirea creșterilor salariale și creșterea calității actului didactic;
  • creșterea fondului alocat pentru subvenția cămine-cantine cu 343,86%, de la 171.410.000 lei (buget 2018) la 589.413.127 lei, reprezentând un total de 0,0634% din PIB, pentru ameliorarea imediată a condițiilor din căminele studențești;
  • creșterea fondului alocat pentru taberele studențești, de la 5.000.000 lei (2018) la 10.500.000 lei, reprezentând un total de 0.0011% din PIB, acesta însemnând creșterea subvenției alocate pentru masă de la 40 lei/zi/student, la 70 lei/zi/student, și creșterea subvenției de cazare de la 60 lei/zi/student la 80 lei/zi/student, cu prelungirea sejurului de tabără de la 5 la 7 zile;
  • creșterea fondului de investiții, de la 134.000.000 (2016) la 2.553.014.892 lei, reprezentând un total de 0.2745% din PIB, pentru dezvoltarea unei infrastructuri academice adecvate învățământului centrat pe student;
  • creșterea fondului de burse studențești de la 676.992.492,6 lei (buget 2018) la 781.286.812,6 lei, reprezentând un total de 0.0840% din PIB, pentru creșterea bursei acordate studenților etnici români, care nu a mai crescut din 2008;
  • creșterea fondului pentru transportul studenților cu 153,40%, de la 29.108.377,16 lei (estimare 2018) la 44.650.744,29, reprezentând un total de 0,0048%  din PIB, pentru a fi decontate toate cheltuielile aferente.

În vederea îmbunătățirii situației învățământului superior românesc, pentru a sprijini studenții și viitorul României, Guvernul ar trebui să aloce suplimentar pentru educație și cercetare suma de 19.761.548.906,89 lei în anul 2019, reprezentând o creștere de 1,489% din Produsul Intern Brut al României din anul 2018, proiectat în toamna anului 2018. Suma este una semnificativă, dar vizează, practic, toate aspectele care garantează un învățământ de calitate: finanțarea de bază, fondul pentru burse studențești, subvenția pentru cămine și cantine, fondul pentru transportul studenților, cercetarea, investiții de capital sau fondul pentru tabere studențești.

Creșterile solicitate pornesc de la o tristă realitate: sistemul de educație din România nu este finanțat nici măcar la nivelul anului 2008, în ciuda faptului că cerințele acestuia din prezent generează mult mai multe costuri decât acum 10 ani. De asemenea, finanțarea învățământului superior nu ține cont de aspecte elementare precum inflația, creșterea economică sau creșterile salariale ale personalului didactic sau nedidactic.

Prin urmare, solicităm Guvernului României și Parlamentului României, precum și tuturor partidelor politice, să realizeze un consens cu privire la necesitatea creșterii finanțării sistemului educațional românesc, în speță a învățământului superior, astfel încât să nu mai existe generații „de sacrificiu”, marcate de un act educațional a cărui calitate suferă din cauza subfinanțării cronice. De asemenea, în contextul numirii sale ca nou ministru al educației, îi solicităm doamnei Ecaterina Andronescu susținerea propunerilor noastre referitoare la Legea bugetului de stat pentru anul 2019, fiind în interesul tuturor actorilor implicați în sistemul de învățământ superior din România, ca finanțarea educației să devină o prioritate.

De foarte mult timp, actorii angrenați în învățământul românesc doresc conturarea unei noi Legi a educației, iar în acest sens, considerăm oportună reluarea activității Consiliului Consultativ al Ministerului Educației Naționale. În cadrul sistemului de învățământ, este indubitabil faptul că modul în care cadrele didactice se raportează la educabil, abordarea, cunoștințele și mecanismele prin care asigură centrarea învățământului pe acesta sunt elementele-cheie care au definit, de-a lungul timpului, valoarea pe care educația formală, instituționalizată dintr-un sistem o poate produce. Astfel, operaționalizarea programului de master didactic trebuie să devină o prioritate pentru sistemul de învățământ și pentru viitorul României.

„Educația este printre principalele mecanisme de dezvoltare ale societății, iar având în vedere că este reglementată ca fiind prioritate națională, acest lucru ar trebui să fie ilustrat și de finanțarea alocată acesteia. În curând urmează să avem o metodă transparentă de repartizare pe universități a alocațiilor bugetare pentru subvenția cămine-cantine, care a fost adoptată de organele consultative ale Ministerului Educației Naționale la propunerea ANOSR, tocmai de aceea este momentul oportun pentru a crește substanțial fondul alocat pentru subvenția cămine-cantine și nu numai. Studenții reprezintă viitorul unei societăți, tocmai de aceea, în universitățile românești ar trebui ca aceștia să beneficieze de condiții adecvate de studiu sau condiții optime în care să locuiască sau să servească masa.” – Petrișor-Laurențiu ȚUCĂ, președinte ANOSR””

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dezbatere Edupedu.ro – UiPath Foundation - Brio.ro

VIDEO Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation: În educație nu funcționează intervențiile pe termen scurt, ci exact opusul – intervenții pe termen lung, în așa fel încât elevii să recupereze decalajul educațional

În educație nu funcționează intervențiile pe termen scurt, ceea ce funcționează în schimb este exact opusul – „intervenții pe termen lung, în așa fel încât elevii să recupereze decalajul educațional…
Vezi articolul