Alianța Organizațiilor Studențești i-a cerut Ecaterinei Andronescu ca noua lege să stabilească o participare de 25% a studenților în procesul de alegere a rectorului. “Totodată, am căzut de comun acord asupra faptului că este suficient și rezonabil ca o persoană să poată deține funcția de rector pentru maximum opt ani”, anunță ANOSR, în urma unei întâlniri cu ministrul Educației.
- Amintim că și în prezent legea stabilește că o persoană poate fi rector cel mult două mandate, deci 8 ani. Dar o portiță introdusă în lege în 2014, de Ponta, dă posibilitatea unui al treilea mandat persoanelor care s-au suspendat pentru o perioadă cât de mică din funcție sau care au avut poziția de ministru al educației, ceea ce înseamnă suspendare automată din funcția de rector.
- Ce prevede în prezent, concret, legea educației în privința mandatelor de rectori: “Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.
“S-au dezbătut și o serie de aspecte ce privesc inducția accelerată în sistemul de învățământ a celor care urmăresc o carieră didactică, sau operaționalizarea masteratului didactic”, precizează studenții, într-un comunicat remis Edupedu.ro.
Comunicatul intergal al ANOSR:
“În data de 12 decembrie 2018, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a avut o primă întâlnire cu ministrul educației naționale, doamna Ecaterina Andronescu, având ca scop inițierea unui dialog constructiv privitor la temele de interes pentru învățământul superior românesc și în contextul elaborării unui nou proiect de Lege a educației.
Pornind de la ultimele solicitări ale ANOSR, primul subiect abordat a fost Legea Bugetului de stat pentru anul 2019. În acest sens, dat fiind faptul că urmează să fie adoptată o metodologie de alocare a subvenției pentru cămine-cantine, care va face ca acest proces să fie mai transparent și mai organizat, ANOSR a reiterat necesitatea majorării fondului destinat acestei subvenții, pentru ca aceasta să acopere costurile reale, care au avut o creștere semnificativă în ultimii ani.
De asemenea, s-a discutat despre necesitatea creșterii finanțării de bază, care reprezintă principala sursă de venit a instituțiilor de învământ superior. Dată fiind subfinanțarea cronică de care suferă sistemul de învățământ din România, majorarea cu 15% a bugetului pentru educație care a fost anunțată în timpul discuției de către doamna ministru este una binevenită, dar nu reprezintă decât un mic pas înainte, spre obiectivul de 6% din P.I.B. stabilit în Legea educației naționale.
O altă temă abordată în acest context a fost cea a creșterii fondului de burse, care s-ar îndrepta spre o creștere a cuantumului burselor pentru studenții români de pretutindeni, care nu a mai fost modificat din anul 2008. Privitor la legislația de resort în vigoare la acest moment, s-au discutat o serie de interpretări a unor acte normative de către diferite universități din țară, care vin în dezavantajul studenților și se rezumă la încălcarea unor acte normative. Un exemplu este considerarea bursei ca fiind venit de către unele universități, deși acest lucru contravine Codului fiscal.
În contextul discuțiilor privind noul proiect de Lege a educației, ANOSR a primit asigurările necesare din partea doamnei ministru că va fi parte a întregului proces. Printre subiectele tratate în acest sens, au fost creșterea reprezentativității studenților prin prezența acestora în toate structurile decizionale din universitate și respectiv participarea într-un procent de 25% a studenților în procesul de alegere a rectorului. Totodată, am căzut de comun acord asupra faptului că este suficient și rezonabil ca o persoană să poată deține funcția de rector pentru maximum opt ani. S-au dezbătut și o serie de aspecte ce privesc inducția accelerată în sistemul de învățământ a celor care urmăresc o carieră didactică, sau operaționalizarea masteratului didactic.
Mai multe propuneri referitoare la noua Lege a educației vor fi înaintate către Ministerul Educației Naționale la începutul anului 2019, odată cu finalizarea rapoartelor în urma dezbaterilor derulate de către ANOSR în campania „Centenar prin EDUCAȚIE”.
Nu în ultimul rând, s-a discutat despre o posibilă colaborare între ANOSR și MEN în cadrul organizării European Students’ Convention din primăvara anului viitor, în contextul în care România deține președinția Consiliul Uniunii Europene. Acest eveniment constă în întâlnirea reprezentanților studenților din 40 de țări din Spațiul European al Învățământului Superior, membre a Organizației Europeane a Studenților (European Students’ Union – ESU), singura structură reprezentativă a studenților la nivel european, în care ANOSR este membru cu drepturi depline încă din 2003.
„În condițiile în care educația din România este în continuare subfinanțată, dar și având în vedere că se doresc a se aduce noi modificări la legislația din domeniul educației am solicitat să fim consultați în elaborarea tuturor actelor normative ce vizează învățământul superior. Considerăm că orice modificări ale legislației în domeniul educației, dar și a metodologiilor secundare trebuie făcute consultând studenții și integrând viziunea acestora.” – Petrișor-Laurențiu ȚUCĂ, președinte ANOSR.”
Foto: Pixabay.com
2 comments
Studentii au perfecta dreptate. Tendinta unor rectori de a se eterniza pe functie este extrem de nociva pentru universitati.
Fix 8 ani este totusi greu de operationalizat. La limita, s-ar putea accepta o forma de flexibilitate limitata, ca in cadrul amendamentului 22 de la Constitutia SUA:
A person cannot be elected president more than twice, and a person who has served more than two years of a term to which someone else was elected cannot be elected more than once.