Studenții critică propunerea de metodologie prezentată de ministrul Educației, în cadrul ședinței Consiliului Național al Rectorilor. “Un aspect din noua propunere de metodologie care ne ridică un mare semnal de alarmă e reprezentat de absența studenților în procesele de evaluare și asigurare a calității, fapt care nu este în concordanță cu prevederile European Standard Guidelines (ESG), care ar trebui să se regăsească la baza oricărui document de referință nou elaborat ce vizează acestă sferă”, spune președintele ANOSR, într-o poziție trimisă Edupedu.ro.
Liderul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) avertizează că “o amânare a adoptării metodologiei școlilor doctorale ar reprezenta un eșec dureros și grav al domeniului educațional, iar acesta ar putea marca nu doar un regres al oportunităților de dezvoltare ale studenților doctoranzi, ci și al întregului învățământ superior din România.”
- Amintim că propunerea de metodologie prezentată de Ecaterina Andronescu amână cu încă 5 ani evaluarea școlilor doctorale, ceea ce aduce “riscul blocării sumei de 80 de milioane de euro, sumă disponibilă ca finanțare europeană pentru burse doctorale și postdoctorale”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele CNR, Sorin Cîmpeanu.
- Metodologia propusă de ministrul Educației a fost prezentată în exclusivitate de Edupedu.ro și prevede că evaluarea ar urma să se facă pe baza Autoevaluării școlii doctorale, că ARACIS ca agenție de evaluare externă a calității ar fi devenit total irelevantă, iar experții străini și studenții ar dispărea din procesul extern de verificare.
Declarația integrală a lui Petrișor-Laurențiu Țucă, președintele ANOSR:
“Metodologia aflată în vigoare la momentul acesta a trecut înainte de a fi adoptată printr-un larg proces de consultare cu reprezentanți ai Consiliul Național al Rectorilor (CNR), ai Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), și noi, reprezentanții studenților. Putem afirma că metodologia adusă în discuție nu este una perfectă, însă aceasta reprezintă rezultatul unor dezbateri ample între reprezentanții MEN, CNR, ARACIS și cei ai studenților, ce au avut loc în urmă cu mai puțin de 4 luni.
Asociind acest indicator temporal atât de recent cu actualul context politic, marcat de o nouă schimbare în conducerea MEN, putem susține că o metodologie care are ca scop recredibilizarea sistemului educațional din România și încurajarea unui învățământ de calitate nu ar trebui să fie niciodată influențată și, cu atât mai puțin, schimbată în funcție de realitățile politice din țară.
Tinând cont de faptul că subiectul școlilor doctorale a ieșit în evidență printr-o serie de aspecte negative, dintre care putem menționa plagiatul sau superficialitatea accentuată, putem concluziona că este necesară implementarea unor mecanisme care ar ajuta la reconsolidarea încrederii în acest domeniu.
O nouă variantă de metodologie pentru evaluarea școlilor doctorale ar trebui să aibă legitimitatea celei deja aflate în vigoare și ar impune reparcurgerea tuturor etapelor de consultare și dezbatere, fapt ce ar conduce la o amânare a finalizării procesului prin prelungirea timpului acordat parcurgerii acestui subiect, punând astfel sub semnul îndoielii consecvența și credibilitatea conținutului metodologiei.
Un aspect din noua propunere de metodologie care ne ridică un mare semnal de alarmă e reprezentat de absența studenților în procesele de evaluare și asigurare a calității, fapt care nu este în concordanță cu prevederile European Standard Guidelines (ESG), care ar trebui să se regăsească la baza oricărui document de referință nou elaborat ce vizează acestă sferă.
Procesul de evaluare a școlilor doctorale nu se adresează doar studenților doctoranzi, conducătorilor de doctorat sau partenerilor internaționali, ci vizează și opinia publică. Acest proces este fundamental pentru redresarea imaginii deteriorate a școlilor doctorale din România și definitivarea sa poate să constituie un reper care să ne arate unde suntem în prezent și unde trebuie să ajungem.
ANOSR nu va accepta și nu va susține modificări ce ar prevede scăderea standardelor sau introducerea unor indicatori interpretabili, care nu ar consolida obiectivele clare pe care școlile doctorale ar trebui să le dețină. Așadar, susținem că o amânare a adoptării metodologiei școlilor doctorale ar reprezenta un eșec dureros și grav al domeniului educațional, iar acesta ar putea marca nu doar un regres al oportunităților de dezvoltare ale studenților doctoranzi, ci și al întregului învățământ superior din România.”
Citește și: