Studenții critică dur noile reguli de evaluare a studiilor doctorale: Este alarmant că dispar experții internaționali, metodologia periclitează suplimentar credibilitatea universităților

1.428 de vizualizări
conducătorii de doctorate
Foto: Pixabay.com
Noile reguli de evaluare a studiilor doctorale, stabilite de Ecaterina Andronescu și publicate ieri în Monitorul Oficial, pun “în pericol întreg procesul de evaluare”, “periclitează suplimentar credibilitatea” universităților și aduc riscul ca prestigiul doctoratelor din România să se năruiască “definitiv” la nivel internațional. Avertismentele au fost lansate de Alianța Organizațiilor Studențești din România.
  • Amintim că și metodologia valabilă până astăzi a fost criticată dur, de parte a experților în educație. Principala problemă a regulilor de până acum: verificarea plagiatelor era inexistentă

Într-un comunicat dur în care contestă legitimitatea noii metodologii, ANOSR spune că este “alarmant” că dispar experții internaționali din comisiile de evaluare externă a studiilor doctorale. Studenții avertizează și că ordinul semnat de Ecaterina Andronescu “nu este corelat cu legislația primară în vigoare”.

Nu se evaluează distinct școlile doctorale, așa prevede Legea educației, ci numai domeniile de studii universitare de doctorat, atrag atenția studenții.

Aceștia spun că noii indicatori “sunt redactați incomplet și ambiguu, sporind birocrația și transformând procesul de evaluare într-unul redundant”.

Tinerii subliniază că acea condiție de existență a cel puțin trei conducători de doctorat pentru domeniu nu mai menționează explicit “dacă aceștia sunt titulari sau nu, ceea ce reprezintă un regres“.

Apoi, este considerat indicator de performanță „gradul de înnoire al infrastructurii de cercetare în ultimii 5 ani”. Cum poate fi evaluat acest grad? La ce standard se raportează? Nu există nicio unitate de măsură etalon ce trebuie atinsă de către universități, sau o definiție detaliată a acestuia”, spune ANOSR.

Comunicatul integral al ANOSR:

“Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) contestă noua formă a Metodologiei de evaluare a studiilor universitare de doctorat și a sistemelor de criterii standarde și indicatori de performanță, adoptată prin OMEN nr. 3200/2019 și publicată în data de 5 martie a.c. în Monitorul Oficial al României cu numărul 176/2019. Actuala versiune pune în pericol întreg procesul de evaluare, care a avut un parcurs tumultuos. În momentul de față, metodologia nou adoptată viciază în mod evident procesul de evaluare a școlilor doctorale și periclitează suplimentar credibilitatea instituțiilor de învățământ superior, existând posibilitatea de a nărui definitiv prestigiul studiilor universitare de doctorat din România, la nivel internațional.

Această nouă metodologie este lipsită de legitimitate, anulând o metodologie cu același obiect de reglementare, adoptată în luna noiembrie a anului 2018. Metodologia precedentă a trecut printr-un larg proces de consultare și dezbatere cu reprezentanți ai Consiliului Național al Rectorilor (CNR), ai Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Superior (ARACIS) și cu noi, reprezentanții studenților. În schimb, forma noii metodologii nu a fost dezbătută și nu a fost agreată de niciun actor din sfera învățământului superior din România.

Amintim faptul că, începând cu toamna anului 2016, toate școlile doctorale din România sunt autorizate provizoriu, această măsură fiind luată „din pix”, în contextul în care expirase termenul legal privitor la evaluarea școlilor doctorale.

Un lucru alarmant, caracteristic pentru decidenții din ultimii ani, este eliminarea unei mențiuni directe referitoare la experții internaționali din comisiile de evaluare externă a studiilor doctorale. Prezența lor este extrem de importantă în contextul în care există multiple semne de întrebare cu privire la modul în care școlile doctorale din România sunt conectate la mediul academic internațional.

Mai mult decât atât, observăm că OMEN nr. 3200/2019 nu este corelat cu legislația primară în vigoare. Analizând textul adoptat, remarcăm următoarele aspecte:

  • nu se evaluează distinct școlile doctorale, așa cum este specificat la art. 158, alin. (4) din Legea Educației Naționale (LEN) 1/2011, ci doar domeniile de studii universitare de doctorat;
  • definiția studiilor universitare de doctorat, prevăzută la art. 4, nu include doctoratele de tip profesional, prevăzute în LEN nr. 1/2011 la art. 158, alin. (6), lit. b), lipsind referințele la domeniile artelor sau sportului, care au o finalitate diferită față de doctoratul științific.

În conformitate cu art. 9 litera d) din OUG 75/2005 “indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referință“, această definiție nu se regăsește la baza redactării noilor indicatori: aceștia sunt redactați incomplet și ambiguu, sporind birocrația și transformând procesul de evaluare într-unul redundant.

În primul rând, se observă solicitarea existenței a cel puțin trei conducători de doctorat pentru domeniu, fără a fi menționat în mod explicit dacă aceștia sunt titulari sau nu, ceea ce reprezintă un regres.

Apoi, este considerat indicator de performanță „gradul de înnoire al infrastructurii de cercetare în ultimii 5 ani”. Cum poate fi evaluat acest grad? La ce standard se raportează? Nu există nicio unitate de măsură etalon ce trebuie atinsă de către universități, sau o definiție detaliată a acestuia.

Cum poate un indicator de tipul „numărul de studenți doctoranzi care au participat la elaborarea contractelor în ultimii 10 ani” să măsoare calitatea studiilor universitare de doctorat? Trecând peste faptul că studenții nu participă în procesul de elaborare a contractelor, ci în desfășurarea activităților cuprinse în cadrul proiectelor generate de ele, nu este clar la ce fel de contracte se referă metodologia.

ANOSR își exprimă totodată îngrijorarea cu privire la faptul că reprezentanții mediului universitar nu s-au pronunțat în mod public împotriva noii metodologii. Acest lucru ne întristează, întrucât actuala metodologie este contrară discursului public al universităților din România, care militează, teoretic, pentru un învățământ superior calitativ, echitabil, internaționalizat și centrat pe student.

Ne exprimăm speranța că ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, va cântări toate argumentele prezentate și va reveni asupra deciziei înainte de a arunca în desuetudine întreg procesul de evaluare a școlilor doctorale.

„Este de neînțeles de ce a fost schimbată din temelii metodologia de evaluare a studiilor doctorale când nimeni din sistemul educațional sau din afara lui nu a solicitat acest lucru. Acest proces de evaluare ar trebui să fie unul riguros, menit să ne arate unde suntem, de fapt, în momentul de față cu studiile universitare de doctorat și ce ar trebui să îmbunătățim pentru a performa. În propunerea ministerului nu apar astfel de mecanisme, ba mai mult, se poate spune că nu se va face evaluare a calității studiilor doctorale, ci doar se implementează un nou proces de raportare” – Petrișor-Laurențiu ȚUCĂ, președinte ANOSR”

INFORMAȚII DE BACKGROUND

  • Amintim că Școlile doctorale ar trebui să intre acum în proces de evaluare, după 8 ani în care nu au fost verificate și după zeci de scandaluri de plagiat.
  • Metodologia de până acum și pe care Andronescu a schimbat-o prin ordinul publicat ieri în Monitorul Oficial prevedea că evaluarea începe cu o autevaluare făcută de fiecare universitate până cel târziu pe 15 februarie 2019, urmată de o evaluare externă făcută de ARACIS sau o agenție străină, pe fiecare domeniu de studii de doctorat.
  • Și metodologia valabilă până astăzi a fost criticată dur. Principala problemă a regulilor de până acum: verificarea plagiatelor era inexistentă
  • Deși legea din 2011 prevede evaluare din 5 în 5 ani a școlilor doctorale, până în prezent nu a fost făcută nicio astfel de verificare

Citește și:

 


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Impact puternic al nivelului de educație al părinților asupra situației materiale a copiilor: România are cea mai mare rată din UE a copiilor din familii care se confruntă cu lipsuri – 85%, mai mult decât dublul mediei europene

În 2021, 39% dintre copiii din UE care trăiau în gospodării cu un nivel de educație scăzut (cel mult învățământul secundar inferior) au fost afectați de lipsuri materiale, în comparație…
Vezi articolul