Studenții ar fi „profesioniști adevărați”. Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române, despre propunerea ca viitorii profesori de limba română să facă un an de licență în plus: Dacă Ministerul Educației ne-ar consulta, în mod evident am putea susține cu argumente studiile filologice de patru ani – INTERVIU

Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, spune că susține propunerea ca licența pentru viitorii profesori de limba română să fie extinsă la patru ani, argumentând că o astfel de măsură ar spori pregătirea și maturitatea absolvenților. „Dacă Ministerul Educației ne-ar consulta, în mod evident am putea susține cu argumente studiile filologice de patru ani”, a declarat Dragomirescu într-un interviu pentru Edupedu.ro.

„Sigur că susținem acest demers. Din păcate, noi nu avem pârghiile instituționale de a ajuta concret, dar suntem alături de colegii noștri de la facultățile filologice din mai multe motive”, a precizat Adina Dragomirescu. Ea subliniază că un an suplimentar de studii ar oferi o pregătire mai cuprinzătoare, atât în ceea ce privește cursurile, cât și dezvoltarea pasiunilor și abilităților profesionale ale viitorilor profesori și cercetători.

Directoarea Institutului de Lingvistică punctează că pentru o astfel de schimbare este nevoie de sprijin larg, inclusiv din partea altor facultăți din țară, dar și de o finanțare corespunzătoare din partea Ministerului Educației: „Decizia va aparține Ministerului Educației, evident; e vorba și de susținere, însă și de bani, în cele din urmă, pentru că Ministerul va trebui să finanțeze un an în plus pentru fiecare student”.

Referitor la impactul digitalizării în educație, întrebată de Edupedu.ro dacă vede utile cursuri de folosire a tehnologiei pentru studenți pentru a deprinde un mod de predare modern, Adina Dragomirescu afirmă că mediul universitar încearcă să țină pasul cu aceste transformări. „Planurile de învățământ ale universităților sunt în continuă schimbare, așa încât să corespundă nevoilor sociale, științifice, tehnice etc.”, explică aceasta, menționând că există cursuri care abordează folosirea mijloacelor digitale.

Adina Dragomirescu, care este cercetător lingvist la institutul pe care îl conduce și conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB) a sugerat și că o carieră în educație sau cercetare necesită vocație, pasiune și pregătire solidă:

• „Oricine alege să fie profesor (sau cercetător) nu poate face asta decât din pasiune. Dacă pasiunea există, cred că orice dificultăți pot fi depășite, chiar dacă uneori ni se pare imposibil. Și cred că pasiunea are un punct de pornire, care crește în timp. Dacă studenții ar sta mai mult în facultăți, probabil ar fi mai mult timp pentru ei să-și crească pasiunile, să-și acopere golurile și deci să fie niște profesioniști adevărați”.

Declarațiile directoarei de la Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române vin în contextul în care, potrivit acesteia, instituția se raliază inițiativei lansate de decanele Facultăților de Litere și FLLS de la Universitatea din București, care au cerut în vară Ministerului Educației extinderea duratei programului de licență la patru ani, după cum a prezentat pe larg Edupedu.ro.

• Viitorii profesori trebuie să facă 4 ani de licență în loc de 3 este propunerea susținută și de Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara. Dana Percec, decan, într-un interviu pentru Edupedu.ro: „Ar crește în mod cert calitatea absolvenților”. „Programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare”

• Recent, cei patru ani de studenție pentru viitorii profesori de Limba română, care să fie pregătiți să folosească și resursele digitale la clasă au fost ceruți Ministerului Educației de Facultatea de Litere de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. Decana Claudia Tărnăuceanu, pentru Edupedu.ro: Studenții trebuie pregătiți cu o înțelegere solidă a domeniului, cu abilități pedagogice și învățați să folosească tehnologia modernă cu elevii.

Redăm integral mai jos interviul Edupedu.ro cu directoarea Institutului de lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Adina Dragomirescu:

„Edupedu.ro: Se raliază Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” demersului celor două decane de la Facultatea de Litere și Facultatea de Limbi și literaturi străine (FLLS) ale UB în ceea ce privește ca licența la programul de studii LLR-LLM să fie de 4 ani, în loc de 3?

Adina Dragomirescu: Sigur că susținem acest demers. Din păcate, noi nu avem pârghiile instituționale de a ajuta concret, dar suntem alături de colegii noștri de la facultățile filologice din mai multe motive. Cel mai important este că unii dintre absolvenții acestor facultăți devin cercetători și, evident, studiile de patru ani ar putea ridica nivelul absolvenților. Absolvenții de studii de patru ani au o varietate mai mare de cursuri, ajung să stăpânească mai bine limbile străine pe care le studiază și ceva mai multă maturitate.

Edupedu.ro: Este nevoie de sprijin în acest demers din partea institutului pe care îl conduceți? Dacă da, care ar fi acela?

Adina Dragomirescu: Nu știu ce răspund aici. Dacă Ministerul Educației ne-ar consulta, în mod evident am putea susține cu argumente studiile filologice de patru ani. Așa cum am spus, nu prea avem pârghii instituționale, pentru Academia Română și Institutele pe care le patronează nu sunt instituții de învățământ, ci numai de cercetare.

Edupedu.ro: Simțiți la rândul dvs. că este nevoie și de sprijin din partea altor instituții? Dacă da, cu ce anume să sprijine?

Adina Dragomirescu: În mod evident, pentru reușita acestui demers este nevoie ca și alte facultăți filologice din țară să susțină trecerea de la trei la patru ani. În afară de asta, decizia va aparține Ministerului Educației, evident; e vorba și de susținere, însă și de bani, în cele din urmă, pentru că Ministerul va trebui să finanțeze un an în plus pentru fiecare student.

Edupedu.ro: Având în vedere că absolvenții de filologie vor fi profesori într-o eră afectată profund de digitalizare și va trebui să învețe la rândul lor copii din generații digitale, vedeți necesar a fi introdus obligatoriu între cursurile facultății și un curs de media literacy/ inteligență digitală? Este o abilitate transversală, deci ar trebui abordată în școală, în preuniversitar, integrat, dar universitățile din România nu sunt coordonate încă în formarea pe acest domeniu al tuturor viitorilor profesori.

Adina Dragomirescu: Planurile de învățământ ale universităților sunt în continuă schimbare, așa încât să corespundă nevoilor sociale, științifice, tehnice etc. Aspecte legate de folosirea mijloacelor digitale se studiază la specializările filologice, în cadrul cursurilor de redactare, de etică și integritate etc. Nu știu dacă este nevoie de un curs special, dar dacă va fi, cu siguranță se vor face eforturi conjugate din partea mai multor facultăți pentru a oferi și astfel de cursuri pentru studenți de la diferite specializări, nu numai pentru filologi.

Edupedu.ro: Recent, profesori din preuniversitar au întrebat președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) dacă nu sunt într-o situație discriminatorie față de cadrele didactice din universitar în contextul în care ei nu au niciun ajutor / profesor de sprijin / «seminarist» la clasă, iar sarcinile administrative în ultimii ani au cunoscut o dezvoltare explozivă. Același absolvent de universitate trebuie să fie diriginte, profesor de specialitate, singurul care identifică resursele pentru „Școala altfel”, „Săptămâna Verde”, singurul care aplică resursele pentru aceste programe, este responsabil pentru resursele digitale pe care le folosește, membru în comisii pe școală, face de serviciu pe școală la câteva săptămâni, este singurul responsabil de gestionarea cazurilor de violență la orele la care predă, singurul care e responsabil de integrarea și gestionarea copiilor cu CES în școlile fără profesori de sprijin. Cum vedeți această situație din prezent?

Adina Dragomirescu: Nu mi se pare nicio discriminare, și în mediul universitar sunt de făcut multe lucruri, în afara activităților de predare. Profesorii din universitar îndrumă și ei grupe de studenți pe parcursul studiilor, coordonează lucrări (de licență, disertații, teze de doctorat), își creează resurse de învățare, le încarcă în diferite platforme, pentru a fi mai ușor accesibile, participă la comisii de admitere, de finalizare a studiilor, de contestații etc., organizează evenimente științifice (conferințe, congrese, cercuri studențești), au grijă de studenții cu nevoi speciale etc. Pe lângă toate acestea, profesorii din universitar au și obligația de a face cercetare la cel mai înalt nivel, adesea de a și căuta resursele financiare pentru asta, adică scriu proiecte, candidează în competițiile de finanțare a acestora. Aș putea continua lista…

Edupedu.ro: Sunteți apropiată de studenții care urmează să fie profesori – care este feedbackul pe care aceștia odată ce absolvă și intră în clasele din școli vi-l întorc? Care sunt uimirile bune cu care vin, care sunt nemulțumirile profunde pe care simțiți să le dați mai departe?

Adina Dragomirescu: Fiecare student care devine profesor are drumul lui. Cu unii păstrez legătura, așa este. Nu i-am văzut dezamăgiți, mai degrabă obosiți uneori. Dar punctul comun este că toți copiii merită atenție și răbdare, așadar pentru copii toți sunt gata să depășească dificultățile sistemului.

Edupedu.ro: Aveți vreun mesaj de transmis pentru tinerii care vor să urmeze cariera didactică sau deja sunt profesori?

Adina Dragomirescu: În legătură cu ce am discutat mai devreme, aș spune doar că oricine alege să fie profesor (sau cercetător) nu poate face asta decât din pasiune. Dacă pasiunea există, cred că orice dificultăți pot fi depășite, chiar dacă uneori ni se pare imposibil. Și cred că pasiunea are un punct de pornire, care crește în timp. Dacă studenții ar sta mai mult în facultăți, probabil ar fi mai mult timp pentru ei să-și crească pasiunile, să-și acopere golurile și deci să fie niște profesioniști adevărați”.

Informații de context

Viitorii profesori de limba și literatura română, actuali studenți formați de facultățile de litere și de limbi străine, ar trebui să facă 4 ani de licență, așa cum era tradiția filologică înainte de introducerea sistemului Bologna. Extinderea duratei studiilor față de cei 3 ani urmați de studenți în prezent este propunerea oficială pe care Oana Fotache Dubălaru și Laura Sitaru, decanele Facultății de Litere și a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din Universitatea din București (UB) au înaintat-o în iunie 2024 ministrului Educației, Ligia Deca, după cum a declarat Oana Fotache Dubălaru în exclusivitate într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Decana Facultății de Litere a UB a spus în interviul pentru Edupedu.ro că propunerea vine în contextul în care este nevoie de o reformă reală a formării inițiale a profesorilor. Trei ani de pregătire sunt insuficienți, consideră Fotache Dubălaru, care susține că „un student la filologie este pus în situația unui personaj de basm, doar că fără glorie și fără garanția unui final fericit. În trei ani trebuie să învețe cât alții în șase, pentru că se pregătește, de fapt, pentru două specializări” – limba română și o limbă modernă.

A venit și prima reacție la scurt timp: Institutul de Lingvistică al Academiei Române a anunțat că susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, în loc de 3 ani cum este în prezent, a scris atunci instituția într-o postare pe Facebook. „Prin vocea decanului de la Facultatea de Litere – Universitatea din București, Universitatea din București a luat inițiativa restabilirii duratei ciclului de licență la 4 ani pentru învățământul filologic cu dublă specializare”, au scris pe 1 iulie reprezentanții institutului pe rețeaua socială: „Salutăm și susținem această inițiativă, care revitalizează învățământul filologic românesc”.

Citește și:

Patru ani de studenție pentru viitorii profesori de Limba română, care să fie pregătiți să folosească și resursele digitale la clasă – ceruți Ministerului Educației de Facultatea de Litere de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. Decana Claudia Tărnăuceanu: Studenții trebuie pregătiți cu o înțelegere solidă a domeniului, cu abilități pedagogice și învățați să folosească tehnologia modernă cu elevii – INTERVIU

Viitorii profesori trebuie să facă 4 ani de licență în loc de 3 – propunere susținută și de Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara / Interviu cu Dana Percec, decan: Ar crește în mod cert calitatea absolvenților. Programele filologice au suferit întotdeauna de subfinanțare

EXCLUSIV Viitorii profesori de Limba română să facă 4 ani de facultate la ciclul licență, în loc de 3 – i-au propus oficial ministrei educației decanele Facultăților de Litere și de Limbi Străine. Oana Fotache Dubălaru, decan: Propunerea are adeziunea studenților. Impactul bugetar ar fi maximum 6 milioane de euro

Institutul de Lingvistică al Academiei Române susține programul de licență de 4 ani pentru viitorii profesori de limba română, propus de decanele Oana Fotache și Laura Sitaru ministrei Ligia Deca

INTERVIU Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere UB: Numărul posturilor scoase la concursul de titularizare e ridicol de mic. Lipsa de perspectivă îi descurajează pe profesorii debutanți în câțiva ani. E un cerc vicios al demotivării