Legislația Educației. Structura sistemului de învățământ, înființarea unei școli sau grădinițe și acreditarea – prevederi legislative

În România, învăţământul constituie prioritate naţională. Statul român asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene. Drepturile acestea sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

Legea care asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii este Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările și completările survenite de la apariție până în prezent.

Misiunea asumată de Legea Educaţiei Naţionale este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

Legea Educaţiei Naţionale reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

Legea Educaţiei Naţionale are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile Legii Educaţiei Naţionale prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispoziţiile Legii Educaţiei Naţionale.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar ( articolul 22 – articolul 22^3 din LEGEA Educaţiei Naţionale)

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate. 

Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ şi, după caz, filiere şi profiluri şi asigură condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă. 

Unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează prin ordin al ministrului educației, în baza acreditării unui nivel de învăţământ, în condiţiile prevăzute de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
 

Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar

Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfăşoară astfel:

a)orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, stabilită prin art. 30 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a deveni organizaţie furnizoare de educaţie. Autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă pentru fiecare nivel de învăţământ, pentru fiecare filieră, profil şi specializare/calificare profesională, pentru fiecare program de studii, pe fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învăţământ, pe fiecare locaţie, după caz, prin ordin al ministrului educației, la propunerea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (denumită în continuare ARACIP), transmisă în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
b)furnizorul de educaţie autorizat să funcţioneze provizoriu, care îndeplineşte condiţiile de acreditare, parcurge procedura prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Acreditarea în învăţământul preuniversitar se acordă pentru fiecare nivel de învăţământ, pentru fiecare filieră, profil şi specializare/calificare profesională, pentru fiecare program de studii, pe fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învăţământ, pe fiecare locaţie, după caz, prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIP, transmisă în termen de maximum 20 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 

Ordinele ministrului educației prevăzute mai sus se comunică, în termen de 5 zile de la emitere, autorităţilor publice locale, în vederea includerii în reţeaua şcolară a furnizorului de educaţie sau a unităţii de învăţământ, după caz. 

Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice publice sau private de a deveni organizaţie furnizoare de educaţie se materializează, după caz, prin:

a)hotărâre a autorităţilor publice locale privind necesitatea de a înfiinţa o unitate de învăţământ preuniversitar, de stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
b)hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
c)hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
d)ordin al ministrului educației emis în vederea aplicării prevederilor art. 61 alin. (4^1) şi/sau a prevederilor art. 29^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind necesitatea de a înfiinţa/ reorganiza una sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, de stat.

Prin ordinul de acreditare prevăzut la articolul 22, alin. (4) lit. b)  se înfiinţează şi se acordă personalitate juridică, după cum urmează:

a)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, înfiinţate din iniţiativa, cu resursele şi potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c)de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, de stat.

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita din motive întemeiate Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.

Reorganizarea prevăzută la articolul 22^1 alin. (1) sau la alin. (2) se poate realiza prin operaţiunea de fuziune sau prin divizare, după caz, la iniţiativa:

a)autorităţilor publice locale, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, ce funcţionează în unitatea administrativ-teritorială;
b)inspectoratelor şcolare judeţene sau al Municipiului Bucureşti, în cazul unităţilor de învăţământ de stat;
c)persoanelor juridice de drept privat care au participat la înfiinţarea unităţilor particulare de învăţământ;
d)cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înfiinţarea de structuri sau de unităţi de învăţământ confesionale;
e)Ministerului Educaţiei în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare sau confesionale;
f)Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale în cazul unităţilor de învăţământ militar preuniversitar. 

În situaţia în care entităţile prevăzute la  articolul 22^1 alin. (3) lit. a) şi b) au opinii divergente cu privire la procesul de reorganizare, Ministerul Educaţiei decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 

Ministerul Educaţiei prin direcţiile de specialitate competente, precum şi prin Direcţia Minorităţi, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, stabileşte şi propune ARACIP, pentru situaţiile prevăzute la  articolul 22^1 alin. (3) lit. e) şi la alin. (4), unităţile de învăţământ care intră în proces de reorganizare.

Entităţile prevăzute la articolul 22^1 alin. (3) transmit ARACIP, până cel mai târziu la data de 31 august a fiecărui an şcolar, lista unităţilor pentru care se propune reorganizarea.

ARACIP (www.aracip.eu), pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației, după caz, ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării.

Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an şcolar. Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operaţiuni:

a)fuziune;
b)divizare.

Fuziunea

Fuziunea se poate realiza în două moduri:

a)prin absorbţie;
b)prin contopire.

Divizarea

Divizarea se poate realiza în două moduri:

a)prin absorbţie;
b)prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ.

Absorbţia

Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin absorbţie se poate realiza, în cazuri justificate, prin includerea unei unităţi de învăţământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învăţământ acreditată, denumită unitate absorbantă.

Contopirea

Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a mai multor unităţi de învăţământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învăţământ acreditată.

Unităţile de învăţământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operaţiunile prevăzute la articolul 22^2 alin. (1) sau alin. (2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învăţământ, filieră, profil cu specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se urmează procedura de acreditare în condiţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finalizarea operaţiunii de fuziune prin absorbţie sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puţin, următoarele elemente:

a)noua structură a unităţii de învăţământ;
b)drepturile şi obligaţiile dobândite, după caz, de către unitatea de învăţământ absorbantă sau constituită prin operaţiunea de fuziune prin contopire;
c)desfiinţarea unităţii de învăţământ absorbite integral sau, după caz, a unităţilor de învăţământ contopite;
d)menţinerea acreditării pentru unitatea de învăţământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-constituită prin contopire.

Unitatea de învăţământ absorbantă, rezultată în urma operaţiunii de fuziune prin absorbţie, este acreditată şi are obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de absorbţie.

Unitatea de învăţământ nou-rezultată, în urma operaţiunii de fuziune prin contopire, este acreditată şi are obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de contopire.

Dacă ARACIP constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menţinerea standardelor de calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educaţiei în vederea identificării unei alte soluţii, în condiţiile legii.

Divizarea prin absorbţie se poate realiza prin absorbţia de către o unitate de învăţământ acreditată, de la una sau de la mai multe unităţi de învăţământ acreditate, de componente organizatorice, de tipul:

a)nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
b)specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
c)program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie.

Finalizarea operaţiunii de divizare prin absorbţie se realizează prin ordin al ministrului educației privind menţinerea acreditării şi a calităţii de persoană juridică a unităţii de învăţământ absorbante, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite cel puţin următoarele elemente:

a)noua structură a unităţii de învăţământ constituite prin operaţiunea de divizare prin absorbţie;
b)menţinerea acreditării pentru unitatea de învăţământ constituită prin operaţiunea de divizarea prin absorbţie;
c)drepturile şi obligaţiile dobândite de unitatea de învăţământ absorbantă;
d)drepturile şi obligaţiile păstrate de unitatea/unităţile de învăţământ asupra căreia/cărora operează divizarea.

Unitatea de învăţământ constituită prin divizarea prin absorbţie este acreditată şi are obligaţia de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operaţiunii de divizare prin absorbţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Unitatea de învăţământ absorbantă constituită prin operaţiunea prevăzută la articolul 22^3 alin. (1) are obligaţia, după caz, de a parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru nivelurile de învăţământ, filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale, programele de studii, autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, pe formă de învăţământ şi locaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

ARACIP propune, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, emiterea ordinului ministrului educației privind menţinerea acreditării şi a calităţii de persoană juridică, pentru unitatea de învăţământ de la care s-au divizat componente organizatorice.

Divizarea prin constituirea unei noi unităţi

Divizarea prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ se poate realiza prin divizarea din cadrul uneia sau a mai multor unităţi de învăţământ acreditate, după caz, a următoarelor componente organizatorice:

a)unul sau mai multe niveluri de învăţământ acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie;
b)una sau mai multe specializări/calificări acreditate/ autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie;
c)unul sau mai multe programe de studii acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie.

Condiţiile de divizare

Pentru realizarea procesului de reorganizare prin operaţiunea de divizare prevăzută la articolul 22^3 alin. (6) trebuie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)unităţile care se supun operaţiunii de divizare trebuie să îşi menţină în structura sa cel puţin un nivel de învăţământ acreditat pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie;
b)unitatea de învăţământ care se constituie trebuie să cuprindă în structura sa cel puţin un nivel de învăţământ acreditat, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie.

Finalizarea operaţiunii de divizare prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ se realizează prin ordinul ministrului educației privind înfiinţarea unităţii de învăţământ, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care se stabilesc drepturile şi obligaţiile dobândite de unitatea de învăţământ nou-înfiinţată.

Unitatea de învăţământ nou-constituită prin operaţiunea de divizare este acreditată şi are obligaţia de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea procesului de divizare.

Menţinerea acreditării unităţii/unităţilor de învăţământ din care au fost divizate componente organizatorice de tipul celor prevăzute la articolul 22^3 alin. (6) se realizează prin ordin al ministrului educației privind menţinerea acreditării şi a calităţii de persoană juridică, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, cu obligaţia de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operaţiunii de divizare.

Unitatea de învăţământ nou-constituită prin operaţiunea prevăzută la articolul 22^3 alin. (6) are obligaţia, după caz, de a parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru nivelurile de învăţământ, specializările/calificările profesionale, programele de studii autorizate să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ şi/sau locaţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Sursa:

• Lehea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare
• Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare
• OME nr. 5511 din 2021 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de scolarizare an scolar 2022-2023, cu modificările şi completările ulterioare 
• Site ARACIP – Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (www.aracip.eu)
• Comunicat ARACIP privind Ordinul nr. 3.557 din 11.04.2022 referitor la modificarea şi completarea OME 5.511 – 2021 – an scolar 2022-2023 

*Nota redacției: articolul a fost publicat cu acordul autorului