DOCUMENT Structura sistemului de educație propusă de președinție în “România Educată”: Bacalaureat “cu trunchi comun” pentru toate tipurile de liceu, Evaluare Națională opțională pentru elevii admiși prin examen la liceu, transferul de la profesional la teoretic, colegiile terțiare nonuniversitare

Liceele vor fi, ca și până acum, de trei feluri, dar vor avea un trunchi comun care va fi folosit ca fundament pentru un “bacalaureat unitar”, bazat pe competențe. Transferul între cele trei rute se va putea face în baza unor teste, fără Bacalaureat se poate intra la “colegiile terțiare nonuniversitare” și în învățământul postliceal. Evaluarea Națională nu va mai fi obligatorie pentru elevii care vor trece, în prealabil, un examen de admitere la liceu. În școala primară, sunt menținute evaluările la clasa a II-a și a IV-a, dar nu mai apar cele anuale, anunțate săptămâna trecută de consilierul prezidențial Ligia Deca. Așa arată noua structură a sistemului de educație, propus cu orizont de aplicare 2030 de proiectul “România Educată”, publicat miercuri.

Ce trebuie să știe elevul atunci când termină liceul, conform “viziunii” pentru Învățământ secundar superior?

• “La finalul învățământului secundar superior, absolvenții au capacitate de analiză și de sinteză, lucrează bine într-un mediu multicultural, folosesc tehnici de muncă intelectuală în mod independent și manifestă comportamente competitive și colaborativ–constructive, conștientizează importanța dezvoltării durabile și sustenabile și își ajustează proiecția asupra carierei și asupra vieții, în funcție de acestea. Ei sunt responsabili și dețin abilități sociale bazate pe un sistem de valori în care cred și pe care le practică. Au competențe tehnologice, digitale și de comunicare, care le permit să se adapteze la diferitele schimbări pe care nu le pot iniția sau influența. Înțeleg evoluțiile pieței muncii, pe care le integrează în alegeri personale de calitate, manifestă reziliență și o etică a muncii bazată pe valorizare socială. Știu că abilitățile antreprenoriale sunt importante și caută permanent să și le dezvolte, asumându-și o existență viitoare de adult creativ, orientat către soluții.”

Schema structurii sistemului de învățământ, din care dispar evaluările anuale din ciclul primar și tezele cu subiect unic de la gimnaziu, menționate în Fișa de sinteză de săptămâna trecută:

Ce înseamnă “Bacalaureatul unitar”, bazat pe competențe, pentru absolvenții de liceu care vor să se înscrie la universitate, conform proiectului România Educată:

“Tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.”

Desfășurarea admiterii pe bază de examen la liceu:

“Măsurile de reformă din zona educației primare și secundare sunt descrise în secțiunea aferentă acestora. Tranziția spre ciclul secundar superior se desfășoară, la finalizarea clasei a VIII-a, după cum urmează: 

• Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. Decizia finală aparține elevului și familiei. 

Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențele- cheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului. 

După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși, de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității. Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați. 

Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. Conținutul acestor examene va reflecta specificul educațional al fiecărei instituții și poate include probe vocaționale sau practice, iar, în cazul liceelor profesionale duale, probele pot fi organizate de către partenerul din mediul privat. Cei care optează pentru a nu organiza un examen de admitere suplimentar vor utiliza rezultatele evaluării naționale pentru a departaja elevii, în cazul unui număr mare de cereri. Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională.” 

• Raportul notează separat: “Elevii care doresc înscrierea la liceele care organizează examen de admitere o pot face la o singură instituție. Ulterior, în funcție de rezultate, pot opta pentru ocuparea locului unde au fost admiși sau pentru participarea la Evaluarea Națională și repartizarea computerizată ulterioară. La Evaluarea Națională au dreptul de a participa toți absolvenții clasei a VIII-a. Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Națională. Cei care nu au dat admitere la un liceu vor fi repartizați, în ordinea mediilor de la Evaluare și în funcție de opțiunile exprimate.”

Principalele prevederi ale proiectului România Educată cu privire la structura pe care ar trebui să o aibă sistemul de educație în 2030

Educație timpurie:

• Rată de cuprindere de 30% pentru educația antepreșcolară și 95% pentru învățământul preșcolar în 2030.
• “Scopul central al sistemului este educarea și sprijinirea dezvoltării personale și profesionale a unor copii fericiți, autonomi și sănătoși, pregătiți pentru societatea secolului al XXI-lea”.

Obiective: modificări legislative pentru un “sistem de educație timpurie unitar, integrat și incluziv”, modernizarea și extinderea infrastructurii, creșterea numerică și calitativă a angajaților.

Învățământ primar și gimnazial:

• Învățământul primar are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 6 ani. 
• Evaluări în clasele a II-a și a IV-a, cu rol de diagnostic sau/și de orientare și de optimizare a traseului educațional al elevilor, de creștere a caracterului obiectiv al evaluării și preorientare școlară către un anumit tip de liceu/școală profesională. Evaluarea din clasa a II-a este de parcurs, fiind aplicată elevilor pentru identificarea progresului. Evaluarea la finalul clasei a IV-a este, de facto, o evaluare de sistem. 
• La sfârșitul ciclului primar, elevul e “alfabetizat lingvistic, matematic, științific și digital”.

Ce trebuie să știe și să facă elevul la finalul școlii primare, detaliat:

• “La sfârșitul ciclului primar, elevul este capabil să desfășoare activități concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple, sentimente, emoții. Elevul este alfabetizat lingvistic, matematic, științific și digital, manifestă un interes pentru lectură, învățare prin diverse moduri practice, cultură, știință și activități fizice. Elevul rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii, inclusiv matematică și științe, precum și instrumente digitale, pentru rezolvarea unei sarcini. Exprimă cu claritate, atât în scris, cât și oral, în limba maternă, puncte de vedere personale, aplică norme, valori și modele de comportament, are atitudini în acord cu acestea, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri în grup. Aplică rutina zilnică de învățare, inclusiv folosind instrumente digitale în contextul învățării, formulează intuitiv obiective personale de învățare, manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou, este capabil să își concentreze atenția și să persevereze în lucrul la o sarcină până la finalizarea acesteia.”

Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII). Materiile sunt predate de profesori de specialitate, o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar, iar o componentă semnificativă din CDȘ rămâne la alegerea elevului. 

Învățământul primar și gimnazial urmăresc, așadar, formarea de elevi alfabetizați funcțional, care gândesc critic și autonom, au noțiuni de bază de cultură generală, sunt toleranți, au trecut printr-un proces adecvat de consiliere și de dezvoltare personală și profesională, sunt capabili să ia decizii, și-au definit un set de țeluri și știu/pot să și le urmărească. În școală, elevii au avut parte de un echilibru între cunoștințele teoretice și practice, putând să coreleze informațiile teoretice cu experiențele cotidiene de viață. Elevii fac parte dintr-o comunitate care valorizează educația, iar părinții lor au fost implicați în alegerea rutei educaționale potrivite pentru ei. 

Ce trebuie să știe, mai precis, elevii la sfârșitul gimnaziului: 

• să lucreze individual și în echipă pentru a atinge un obiectiv dat; 
• să ia deciziile potrivite pentru sănătatea lor, inclusiv cu privire la alimentație; 
• să interacționeze adecvat cu alte persoane de vârsta lor sau de vârste apropiate, precum și cu adulții cu care intră în contact; 
• să înțeleagă modul în care funcționează comunitatea locală, națională și europeană și principiile guvernanței; 
• să citească și să înțeleagă texte relativ complexe, fără probleme majore; 
• să socotească şi să rezolve probleme de matematică; 
• să rezolve probleme cu care se confruntă la școală, în familie, în timpul liber (ex. protejarea mediului); 
• să utilizeze cunoștințele științifice acumulate, pentru a înțelege aspecte ale vieții (ex. fenomene meteorologice, pandemii etc.); 
• să ia decizii cu privire la propriul parcurs de învățare; 
• să identifice legăturile dintre curriculumul școlar și viața reală și să transfere cunoștințele și competențele deprinse în/la școală în viața de zi cu zi; 
• să utilizeze instrumente digitale și tehnologia informației în viața cotidiană și în procesele educaționale, la un nivel adecvat vârstei; 
• să dobândească cunoștințe de securitate cibernetică adaptate vârstei; 
• să exceleze în domeniile în care are abilități sau talente deosebite/spre care simt o atracție; 
• să își stabilească obiective de activitate fizică și să le îndeplinească; 
• să fie curios în legătură cu aspecte culturale și să manifeste preocupare pentru artă. 

Obiective declarate:

• Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ,
• Scăderea ratei de analfabetism funcțional în rândul elevilor,
• Revizuirea arhitecturii curriculare în vederea centrării pe competențe, flexibilizării și digitalizării, 
• Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor, 
• Sprijinirea abordărilor pedagogice de personalizare a învățării, învățarea științelor bazată pe investigație, pe probleme/proiecte, în detrimentul memorării,
• Dezvoltarea abilităților de viață, a spiritului civic și de protejare a mediului în rândul elevilor. 

Învățământ secundar superior:

• Trei rute posibile: teoretic, vocațional (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic sau pedagogic) și profesional (încurajând liceele în sistem dual, în funcție de posibilitățile locale). Are o durată de 4 ani (clasele IX-XII), presupune existența unui trunchi comun – ce va constitui fundamentul examenului de bacalaureat – și include multiple specializări, derulate în contexte de învățare diverse. 
• Elevii rutei profesionale pot obține, la finalul clasei a XI-a, nivelul 3 de calificare, iar elevii rutelor teoretică și vocațională pot obține acest nivel la finalul clasei a XII-a. Transferul între cele trei rute se poate face în baza unor testări comprehensive, în limita locurilor disponibile, și pot permite, inclusiv, schimbarea anului de studiu. Nu se permite suplimentarea numărului de locuri dintr-o clasă, față de normele legale în vigoare 
• Educația profesională și educația vocațională de calitate sunt un obiectiv prioritar pentru România, urmărit în mod distinct în cadrul educației secundare, care aduce valoare economică și reprezintă o alternativă la filiera teoretică, atractivă pentru elevi. Ele au o orientare practică semnificativă, putându-se realiza inclusiv la angajatori, instituții publice sau private etc. 
• Liceele pot organiza examene de admitere, care, în cazul celor din învățământul vocațional și profesional, trebuie să includă probe adaptate specificității rutei. 

Obiective:

• Reconfigurarea traseelor educaționale, astfel încât transferul de la o filieră la alta să fie facil și bazat pe principiul recunoașterii competențelor acumulate, iar accesul spre o formă superioară de educație și formare să fie posibil, indiferent de traseul și de filiera urmate, 
• Stimularea internaționalizării învățământului secundar superior,
• Creșterea relevanței învățământului secundar superior concomitent cu reducerea abandonului școlar. 

Învățământul profesional:

Educația profesională de calitate aduce plusvaloare economică și coeziune socială, reprezentând un obiectiv prioritar pentru România. 

Educația profesională este preponderent duală, centrată pe nevoile elevilor și în acord cu evoluțiile pieței muncii.

Obiective

• Centrarea învățământului profesional pe nevoile elevilor și pe cele ale pieței muncii, 
• Reconfigurarea sistemului de învățământ profesional pe un traseu integrat, de la învățământ secundar superior la învățământ universitar, care să beneficieze de un nivel de calitate al actului educațional și al dotărilor comparabil cu cel din învățământul teoretic sau vocațional,
• Asigurarea unui sistem de guvernanță sustenabil și autonom în învățământul profesional, cu un regim participativ de luare a deciziei (unde sunt incluși şi părinții, elevii și reprezentanții angajatorilor), 
• Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului între mediul economic și liceele profesionale, 
• Finanțarea adecvată a învățământului profesional. 

Învățământul special

• România este semnatară a Convenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD) din 2007 (ratificată în 2011), fiind, astfel, obligată să respecte prevederile articolului 24 și ale Comentariului General nr. 4 (GC4). GC4 prezintă cele nouă caracteristici principale ale unui sistem educațional incluziv – a căror respectare indică faptul că un stat semnatar al Convenției „asigură educație incluzivă și echitabilă, de calitate” pentru TOȚI (SDG4) – o cerință pe care și România trebuie să o îndeplinească în acord cu Convenția și Agenda 2030. 
• UNESCO a identificat, în România, trei grupuri de elevi foarte vulnerabili: „Elevii de etnie romă, elevii cu dizabilități și elevii din zonele rurale (…) au nevoie de acces crescut la educație incluzivă de calitate și la facilități nesegregate”. UNESCO indică faptul că, în România, părăsirea timpurie a școlii este mult peste media europeană, iar accesul egal la educație continuă să fie problematic, în ciuda tuturor programelor și strategiilor care își propun reducerea inechităților. 

Obiective:

• Crearea și promovarea de practici incluzive și asigurarea resurselor materiale necesare unei educații incluzive, 
• Asigurarea și formarea resursei umane din unitățile de învățământ de masă, pentru integrarea cu succes a copiilor din învățământul special sau cu CES. 

Învățământ superior:

Până în 2030, învățământul terțiar românesc ar trebui să fie unul echitabil și de calitate pentru toți studenții, pe care îi susține să se dezvolte ca cetățeni activi, capabili să își valorifice la maximum potențialul personal. Un astfel de sistem este deschis tuturor absolvenților de învățământ secundar (inclusiv celor de la filierele tehnologice și vocaționale), are în centrul atenției nevoile studentului și beneficiază de resurse financiare suficiente, alocate într-un mod transparent și eficient. Într-un astfel de sistem, buna guvernanță, etica și integritatea devin valori fundamentale, transmise și respectate pe tot parcursul educațional. 

Obiective:

• Creșterea participării la forme de învățământ terțiar, 
• Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții, 
• Intensificarea eforturilor de internaționalizare a sistemului românesc de educație
  Creșterea capacității managementului universitar de a implementa politicile naționale 
• Creșterea autonomiei universitare, în ceea ce privește utilizarea fondurilor proprii, politicile de resurse umane etc., 
• Îmbunătățirea studiilor doctorale din România, 
• Consolidarea unui climat etic în sistemul educațional din România. 

Descarcă de aici Raportul final România Educată.

Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Citește și:

GALERIE Colecție de 24 de fotografii cu președintele Iohannis în raportul final “România Educată”, document care nu are niciun autor menționat / Cei din grupurile de lucru sunt înghesuiți într-un colaj de 4 poze cu Ligia Deca

BREAKING Raportul România Educată a fost publicat de Președinție. Dispar tezele unice și evaluările anuale din clasele pregătitoare – a IV-a anunțate săptămâna trecută

VIDEO Klaus Iohannis, la ședința de Guvern: Reforma sistemului de învățământ e obligatorie. Românii așteaptă un plan coerent de implementare. Vă rămân alături în faza de implementare a proiectului “România Educată” și vă doresc mult succes

VIDEO Premierul Florin Cîțu: România educată trebuie să fie lege. Domnule președinte, vă garantez că aveți în mine un partener în a transforma acest proiect în realitate