Profesorul de Matematică și directorul Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, Sorin Haiduc a vorbit marți, 9 iulie, despre structura deficitară a subiectelor de la Matematică. Profesorul a sugerat câteva modificări care trebuie făcute pentru a încuraja elevii să învețe în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024”, organizată online de Casa Corpului Didactic Galați și Proiectul Merito.
Ierarhia de admitere la liceu 2024 a fost publicată. Vezi pe ce poziție ești în județul tău – listă Model de fișă de înscriere, calendar de admitere la liceu și broșurile cu licee
Structura subiectelor pentru proba la Matematică îi avantajează pe elevii care nu învață și le pune probleme copiilor cu rezultate bune, potrivit lui Sorin Haiduc. De vină sunt și profesorii, care nu mai pun accent pe raționamentul matematic, dar și elevii, care nu mai învață și se bazează pe faptul că, orice ar fi, vor intra la liceu, spune acesta.
„Această structură de examen nu verifică, nu evaluează raționamentul matematic. Repet, evaluează norocul sau șansele”, a subliniat profesorul.
Sorin Haiduc atrage atenția asupra felului în care elevii care învață foarte bine sunt dezavantajați de structura examenului: „Și grila sau sistemul actual este în defavoarea copiilor buni, pentru că o mică greșeală de 50 de sutimi înseamnă 25 de de sutimi la media generală, care te poate arunca în sus sau în jos cu 300-400 de locuri, poate la București și cu 500-1000 de locuri și îți poate schimba total traiectoria”.
Acesta sugerează reducerea punctajului alocat pentru exercițiile grilă: „Eu aș propune, împreună cu colegii mei, ca să se rămână grilă până la 3 puncte, adică până la nota 4, cu subiecte cu puncte, probleme, exerciții simple, relativ simple, de bază, urmând ca toate celelalte să să ducă sau să evalueze un raționament matematic, adică ceea ce urmărim noi la matematică. Avem în față un cerc vicios din care trebuie să ieșim, dar trebuie, repet, ca Ministerul să țină seama și de ce spunem noi, profesorii de matematică, ca lucrurile să se regleze”.
Potrivit spuselor sale, felul în care sunt construite subiectele îi determină pe profesori să îi învețe pe elevi doar cum să rezolve exercițiile de tip grilă, fără să pună accent pe raționamentul matematic: „Unu la mână, structura asta subiectelor, care este extrem de previzibilă, îi determină pe profesori să facă pregătire strict pe structura examenului. Foarte mulți dintre ei nu mai fac matematică la clasă. Ei fac rețetarul de pe rețeta examenului și se duc pe subiecte și le rezolvă cu copiii în așa fel încât să se asigure că acea grilă este făcută cât de cât.”
Exercițiile grilă i-ar face pe absolvenții de clasa a VIII-a să își dea mai puțin interesul, spune profesorul: „Știți ce fac copiii? Se mulțumesc și spun «rezolv grila, ajung la 7, mai fac acolo câte două, trei subpunctulețe și ajung la 8. Și 8 este arhisuficient ca să ajung la orice liceu rezonabil». Deci ei nu mai sunt motivați sa se pregătească”.
În plus, unele dintre cerințele date ar putea fi rezolvate fără ca elevii să folosească procedeele matematice: „Vă dau un exemplu la problemele de geometrie, întrebarea copiilor în clasă: «Este în regulă dacă noi luăm raportorul și măsurăm unghiurile și aproximăm acolo să vedem?» Păi, din moment ce grilă normal că te interesează răspunsul final. Ei nici nu mai rezolvă probleme cu unghiuri, pentru că ei știu că pun raportorul și estimează. Că greșesc, că fac bine, dar șansele sunt mari să reușească”, a mai adăugat el în cadrul dezbaterii.
Absența unui prag minimal pentru admiterea la liceu este un alt factor care duce la dezinteres din partea elevilor: „Deci tot lipsa de motivație este absența celui prag minimal pentru a accede la liceu. Copilul știe că, indiferent ce medie va avea, el va ajunge la un liceu, pentru că absenții și cei care au note foarte, foarte mici ajung să acopere locurile de la școala profesională. Prin urmare, și un copil cu media doi poate să meargă liniștit la o clasă de matematică-informatică”, a declarat profesorul.
Acesta consideră că elevii care obțin note foarte mici la Evaluarea Națională vor fi în aceeași situație și la Bacalaureat, iar profesorul de la clasă, oricât și-ar da interesul, nu va reuși să îl ajute să promoveze examenul: „Dacă are copii care au intrat cu nota trei, cu nota patru, nici să fie geniul matematicii sau geniul profesoratului în matematică nu reușește să-l scoată pe acel copil să ia Bacalaureatul. Prin urmare, consider că acest prag este absolut necesar. Ar însemna o motivație în plus pentru copii ca să se pregătească pentru acest examen”.