Structura Evaluării Naționale nu evaluează raționamentul matematic. Evaluează norocul sau șansele, spune Sorin Haiduc, profesor de matematică / Sistemul actual este în defavoarea copiilor buni

19.121 de vizualizări
Sorin Haiduc / Foto: Captură Digi24
Profesorul de Matematică și directorul Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, Sorin Haiduc a vorbit marți, 9 iulie, despre structura deficitară a subiectelor de la Matematică. Profesorul a sugerat câteva modificări care trebuie făcute pentru a încuraja elevii să învețe în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024”, organizată online de Casa Corpului Didactic Galați și Proiectul Merito.

Ierarhia de admitere la liceu 2024 a fost publicată. Vezi pe ce poziție ești în județul tău – listă Model de fișă de înscriere, calendar de admitere la liceu și broșurile cu licee

Structura subiectelor pentru proba la Matematică îi avantajează pe elevii care nu învață și le pune probleme copiilor cu rezultate bune, potrivit lui Sorin Haiduc. De vină sunt și profesorii, care nu mai pun accent pe raționamentul matematic, dar și elevii, care nu mai învață și se bazează pe faptul că, orice ar fi, vor intra la liceu, spune acesta.

„Această structură de examen nu verifică, nu evaluează raționamentul matematic. Repet, evaluează norocul sau șansele”, a subliniat profesorul.

Sorin Haiduc atrage atenția asupra felului în care elevii care învață foarte bine sunt dezavantajați de structura examenului: „Și grila sau sistemul actual este în defavoarea copiilor buni, pentru că o mică greșeală de 50 de sutimi înseamnă 25 de de sutimi la media generală, care te poate arunca în sus sau în jos cu 300-400 de locuri, poate la București și cu 500-1000 de locuri și îți poate schimba total traiectoria”.

Acesta sugerează reducerea punctajului alocat pentru exercițiile grilă: „Eu aș propune,  împreună cu colegii mei, ca să se rămână grilă până la 3 puncte, adică până la nota 4, cu subiecte cu puncte, probleme, exerciții simple, relativ simple, de bază, urmând ca toate celelalte să să ducă sau să evalueze un raționament matematic, adică ceea ce urmărim noi la matematică. Avem în față un cerc vicios din care trebuie să ieșim, dar trebuie, repet, ca Ministerul să țină seama și de ce spunem noi, profesorii de matematică, ca lucrurile să se regleze”.

Potrivit spuselor sale, felul în care sunt construite subiectele îi determină pe profesori să îi învețe pe elevi doar cum să rezolve exercițiile de tip grilă, fără să pună accent pe raționamentul matematic: „Unu la mână, structura asta subiectelor, care este extrem de previzibilă, îi determină pe profesori să facă pregătire strict pe structura examenului. Foarte mulți dintre ei nu mai fac matematică la clasă. Ei fac rețetarul de pe rețeta examenului și se duc pe subiecte și le rezolvă cu copiii în așa fel încât să se asigure că acea grilă este făcută cât de cât.”

Exercițiile grilă i-ar face pe absolvenții de clasa a VIII-a să își dea mai puțin interesul, spune profesorul: „Știți ce fac copiii? Se mulțumesc și spun «rezolv grila, ajung la 7, mai fac acolo câte două, trei subpunctulețe și ajung la 8. Și 8 este arhisuficient ca să ajung la orice liceu rezonabil». Deci ei nu mai sunt motivați sa se pregătească”.

În plus, unele dintre cerințele date ar putea fi rezolvate fără ca elevii să folosească procedeele matematice: „Vă dau un exemplu la problemele de geometrie, întrebarea copiilor în clasă: «Este în regulă dacă noi luăm raportorul și măsurăm unghiurile și aproximăm acolo să vedem?» Păi, din moment ce grilă normal că te interesează răspunsul final. Ei nici nu mai rezolvă probleme cu unghiuri, pentru că ei știu că pun raportorul și estimează. Că greșesc, că fac bine, dar șansele sunt mari să reușească”, a mai adăugat el în cadrul dezbaterii.

Absența unui prag minimal pentru admiterea la liceu este un alt factor care duce la dezinteres din partea elevilor: „Deci tot lipsa de motivație este absența celui prag minimal pentru a accede la liceu. Copilul știe că, indiferent ce medie va avea, el va ajunge la un liceu, pentru că absenții și cei care au note foarte, foarte mici ajung să acopere locurile de la școala profesională. Prin urmare, și un copil cu media doi poate să meargă liniștit la o clasă de matematică-informatică”, a declarat profesorul.

Acesta consideră că elevii care obțin note foarte mici la Evaluarea Națională vor fi în aceeași situație și la Bacalaureat, iar profesorul de la clasă, oricât și-ar da interesul, nu va reuși să îl ajute să promoveze examenul: „Dacă are copii care au intrat cu nota trei, cu nota patru, nici să fie geniul matematicii sau geniul profesoratului în matematică nu reușește să-l scoată pe acel copil să ia Bacalaureatul. Prin urmare, consider că acest prag este absolut necesar. Ar însemna o motivație în plus pentru copii ca să se pregătească pentru acest examen”.


16 comments
  1. Ce bine ar fi chiar cei din minister sa fie inzestrati cu rationament de orice tip!
    Si sa le oferim sansa copiilor sa isi alega drumul in functie de abilitati, fara stresul matematicii si al meditatiilor.
    Cei multi si prosti(cu note sub5)sa stiti ca nu sunt chiar prosti, pierdem ca societate!!!

  2. Sunt de acord cu afirmațiile domnului profesor, atât în ceea ce privește media minima de admitere la liceu cât și reducerea punctajului pentru subiectele grila.

  3. E necesar raționament- in sens de fir logic – și in expunerea argumentelor (pro/contra)!
    Aici sunt amestecate idei, soluții, limite, dezavantaje….!
    E important, adevărat, și partenerul de dialog – care să creeze plase de confort, de susținere, ca și spațiul, mediul de comunicare!

    Sigur că se pot construi itemi f. relevanți până la nota șapte ( unde, ptr.depistarea răspunsului corect, e nevoie de mai mulți pași făcuți perfect)!
    Problema e de departajare!
    De aceea s-a propus defalcarea punctajului pe un nr. superior celui de 100 ( ex.:150 puncte)!

    Sigur am lucrat toți cu elevii teste grilă foarte relevante! Unde e necesar să știi carte! Și unde am putut jongla cu versatilitatea – atât de necesar de evaluat!
    Nu putem să folosim moduri de gândire de genul: nu mai facem autostrăzi pentru că vor fi mai mulți inși predispuși la a merge cu viteză mare!

    Apoi, adaptarea la elevul de azi – pentru aprecierea capacității vitezei de reacție – e necesarul zilei de astăzi!

    Da, pentru un număr de elevi, rafinarea argumentului e un exercițiu de progres intelectual verificabil prin itemi subiectivi!
    Părerea mea este că de la nota șapte (adică pentru un procent important din notă) este suficient!

    Marea întrebare pe care nu ne-o punem răspicat:
    Rămânem pe aplicații standardizate ( cum au fost examenele din acest an) sau mergem (și) pe creativitate?
    De ex., pentru verificarea unor noțiuni de bază, știm cu toții, se pot construi itemi obiectivi f.f. diverși!
    Iar la itemii subiectivi, găsirea cu aprofundarea explicațiilor fac diferența (inclusiv de punctaj)!

  4. Subiectele cu raspunsuri preformate este necesar sa fie inlocuite cu probleme la care candidatul trebuie sa redacteze rezolvarea completa.

  5. Duceți-vă toți la culcare!
    România e terminată. Netul face bani cu cei care pierd timpul să posteze.
    Cine ține cont de ideile bune?!

  6. Am cercetat ce se da pe la altii, este la fel, inclusiv partea cu grile sau raspuns scurt. Sunt locuri suficiente la liceele teoretice, un elev cu 9 nu ramane dinafară.
    Nu subiectele sunt problema ci presiunea absurdă si temerile inutile. Din nefericire unii părinți si copii sunt prinși în această obsesie a notei 10 si sunt victime sigure ale industriei meditațiilor. (“ce o sa faca la examen?” urla părinții la ședințe, unii inca cred ca la acest examen poți pica, nu înțeleg cum se intră la liceu si mai ales nu pricep ca învățarea NU se mai face la școală de prin clasa vii-a)
    Dacă rezultatele PISA vor deveni proiect de țară pe lângă de română si mate vor mai da examen la științe, istorie-geografie si limbi străine. Atunci ori se va calma nebunia ori unii parinti vor falimenta ori vor muri niste elevi.
    Uitati-va la rezultatele de la liceele vocationale de anul asta, acolo media la examen e 25% si ultimii intrati o au in jur de 5 (dar compensează cu talentul). Uitati-va la liceele private, mediile peste 9 sunt o raritate – nu-i interesează. Topul acela cu 100% bac intersecteaza dar nu coincide cu liceele de top (cele cu premii internaționale recunoscute, studenți admisi in strainate, relații asigurate din si prin proiectele din liceu).
    Sunt foarte bune subiectele anul ăsta, hai sa le lăsăm așa până cand revolutia AI si neuroștiința vor mătura învățământul public. Mai avem (foarte) putin de așteptat. Pe edupedu as discuta cum pregătim profesorii pentru momentul când vor deveni, peste noapte, inutili.

    PS: Am zeci de exemple de copii cu CES care au fost dresați sa ia 7 la bac intr-un an sau mai putin. Daca intri pe tiktok, noii maestri ai examenelor (care nu sunt profesori) insistă ca te duc la “10” de la ZERO. Si … chiar o fac.

    1. Au fost ~dresați~ să ia 7 fiind învățați cum să pună casca în ureche, scurt pe doi. Cineva care n-a învățat 4 ani nu se trezește peste noapte.

      Restul poveștilor pe care le îndrugi acolo vor rămâne povești. Ai uitat că trăiești în țara în care digitalizare înseamnă scanarea unor pagini scrise, și aia e. O să vezi profesor pe IonGPT la Sfântu’ Așteaptă. Dar sper să ți se întâmple să ajungi să trăiești vremurile pe care ți le dorești, că vor fi interesante.

  7. Sunt de aceeași părere cu domnul profesor. Acest sistem a distrus gândirea logică și dezvoltarea raționamentelor matematice. Noi nu punctam rezolvările exercițiilor și demonstratiile problemelor matematice, noi punctăm norocul unor copii care răspund la întâmplare. Oare ce evaluează acest examen?

  8. Buna ziua!

    Sunt total de acord cu cele afirmate de dl profesor, si in acelasi timp foarte indignata de faptul ca profesorii de matematica nu reactioneaza la aceasta frauda imensa!
    Sunt parintele unui copil de media peste 9., in toti anii de gimnaziu care a reusit” performanta “ de a obtine nota 4,95 la matematica, 9,50 la limba romana , dupa acest dezastru de evaluare!
    Raspunde cineva pentru distrugerea viitorului acestui copil????
    Cine a avut aceasta “ geniala idee” de a se verifica cunostintele si abilitatile matematice prin sistem grila???
    Mai gandeste cineva acolo la minister!!

    Ma abtin pt anu folosi cuvinte dure privind gradul de incompetenta!

    1. 😄😄😄
      I-a dat și la matematica medie mare ca asa e moda (la toate materiile să fie medie mare fără a se tine cont de cunoștințe). La simulare cat a luat? Stați foarte liniștită că dacă examenul era la chimie sau fizica lua nota 2

  9. Dacă ar fi în favoarea copiilor mai buni, ar fi jale. Trei sferturi din elevi n-ar mai ajunge la liceu. Dar nu vrea nimeni meritocrație, de fapt, că ne toacă psihologii cum distrugem noi copiii cerându-le să se pregătească temeinic. Instantaneu nu le-ar mai trebui nimic – nici română, nici matematică, nici desen, nici sport, dacă e pe merit.

    Domnul ăsta însă aberează cu grație. Poate n-a fost atent în ultimii ani, când discuția nu bate spre ce ar trebui învățat / deprins la matematică, ci spre dacă ne mai trebuie matematică de la bun început. Fă d-ta un examen mai serios decât amețeala asta (care se dovedește oricum prea grea pentru majoritatea elevilor) și o să dispară matematica din trunchiul comun instantaneu! Ca să nu se mai streseze copiii – și mai ales, părinții!

  10. Asta sa se faca pentru admiterea la liceele cu profil real! Subiectele trebuie diferentiate in functie de profilul liceului! Nu are nevoie un copil orientat spre litere de atata “rationament”, sunt destul de necorespunzatoare subiectele actuale, prin volumul mare raportat la un timp scurt de rezolvare. 2 ore este insuficient, cata vreme la Bac dati subiecte usoare pentru a fi rezolvate in 3 ore! Sistemul acesta este profund viciat si trebuie reformat din temelii, carpelile facute dupa ureche de unii si altii nu au avut niciun efect.

    1. Este evident ca interesul multor elevi pt.invatatura a scăzut semnificativ. La matematica au lacune și deficiente majore, în primul rând cei de la licee cu profil umanistic. Este efectiv penibil sa mai scriu aici ce noțiuni sumare au mulți elevi, atat de clasa 8,cat si de clasa 12 la matematica. NU TREBUIE făcute subiecte mai ușoare pt.elevii care întra la umanistic, atunci ar trebui făcute și la limba română subiecte mai ușoare pt.cei care vor întra la Real.Iar la bacalaureat, ar trebui ca matematica sa devină proba scrisă obligatorie și pentru profilul umanistic, cu subiecte asemănătoare cu cele date la științele naturii. Eu nu am copii,nu sunt nici profesor, dar mulți părinți NU VOR SA ACCEPTE ca exista o culpa destul de mare și la odraslele lor…Eu am 2 facultăți, lucrez în domeniul tehnic și am văzut în diferite împrejurări care este nivelul multor copii la matematica. Nu iau apărarea profesorilor de matematica, pt.ca pot fi și unii care nu si-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, dar sunt și mulți copii leneși,mincinoși, scăpați de sub control și atunci stimați părinți nu mai insinuati și nu mai extrapolati cu cazuri ocazionale. Evident ca subiectele mai pot fi îmbunătățite pe viitor, dar acum nu cred ca este cazul sa dramatizam,ca a fost mai greu ca anii precedenți. Nu putea toată lumea sa ia 9 și 10 la matematica. Rezultatele reflecta ca nu toți copiii sunt la fel și scot în evidenta și indiferenta și iresponsabilitatea cu care s-a tratat de către unii examenul la matematica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministra Ligia Deca anunță stagii pe egalitate de gen, educație incluzivă, lupta împotriva abandonului școlar împreună cu ministrul francez al Educației, Pap Ndaiye / Anunțul vine după ce BOR a acuzat că ideologia de gen a fost propusă „fără discernământ” în legile învățământului

Miniștrii român și francez ai educației anunță într-un comunicat de presă comun organizarea de cursuri de formare, seminarii în special în zona educației incluzive, a luptei împotriva abandonului școlar, a…
Vezi articolul
meditații în perioada în care școlile au fost închise

Costul standard per elev pentru creșterile salariale se majorează cu 13,5% în 2020, cea mai mică creștere din ultimii 4 ani. Costul pentru pregătirea profesorilor, evaluări și dotări crește cu doar 17 lei și e de 15 ori mai mic – proiect

Costul standard per elev va fi 6.111 lei în anul 2020, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Educației. Suma reprezintă majorarea costului din anul…
Vezi articolul

Ligia Deca despre birocrația din școli: Încercăm să simplificăm și să digitalizăm procesul de acordare a burselor. E adevărat că școlile au nevoie de mai mult personal de suport, de aceea am crescut numărul de posturi cu 7.800

Ministra Educației, Ligia Deca, insistă că soluția pentru birocrația din școli este suplimentarea posturilor pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, care să îi ajute pe profesori și pe directori să…
Vezi articolul