Structura anului școlar 2020-2021 a fost publicată în Monitorul Oficial: Școala începe pe 14 septembrie 2020, iar în semestrul II sunt două vacanțe de Paște

581.521 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Structura anului școlar 2020-2021 a fost publicată în Monitorul Oficial. Școala va începe în data de 14 septembrie 2020, iar vacanța de Paște va fi formată din 2 săptămâni libere acordate la diferență de 3 săptămâni: o săptămână pentru Paștele Catolic și una pentru Paștele Ortodox. Vacanța intersemestrială va fi în ianuarie-februarie, iar anul școlar 2020-2021 va totaliza 34 de săptămâni de școală, adică doar 167 de zile de școală, ceea ce înseamnă unul dintre cei mai scurți ani școlari din ultimii 12 ani.

Ordinul care aprobă structura anului școlar 2020-2021 a fost publicat în Monitorul Oficial joi, 6 februarie; de precizat că structura anului școlar nu a suferit nicio modificare, față de varianta pusă în dezbatere, deși ministrul a anunțat în repetate rânduri că primește sugestii și că va ține cont de ele.

Oficial: Structura anului școlar 2020-2021
Semestrul I (17 săptămâni)

Cursuri:                            Luni, 14 septembrie 2020Marți, 22 decembrie 2020
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020
Vacanța de iarnă:          Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020
Cursuri:                            Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021

Semestrul al II-lea (17 săptămâni)

Cursuri:                           Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021
Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021

  • Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie

Cursuri:                           Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021
Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021

  • Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai

Cursuri:                           Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021
Vacanţa de vară:           Sâmbătă, 19 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.

Amintim că Consiliul Național al Elevilor i-a cerut public ministrului să retragă proiectul structurii anului școlar și au solicitat structură fixă, conform căreia școala să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie. “Tichetele de vacanță ale antreprenorilor în turism pot aștepta – educația nu mai poate aștepta”, a susținut liderul CNE, care a criticat și numărul redus de săptămâni de școală.

DOCUMENT Structura anului școlar 2020-2021 – documentul publicat în Monitorul Oficial:

Structura anului scolar 2020-2021 / Foto: Monitorul Oficial
Câte zile de școală fac copiii, în Europa – studiu al Comisiei Europene

Pentru a vedea cum își organizează celelalte state anii școlari, Edupedu.ro a analizat raportul publicat în septembrie 2019 de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Raportul Eurydice prezintă detaliat structura anului școlar 2019-2020 în țările europene.

Reprezentantul părinților, Iulian Cristache, a declarat pentru Edupedu.ro că cele 34 de săptămâni din structura anului școlar 2020-2021 totalizează doar 167 de zile de școală. De remarcat că, pentru al doilea an consecutiv, ordinul de ministru nu precizează și numărul total de zile de școală, ci numai numărul de săptămâni – care cuprinde și zile libere.

Câte zile de școală fac copiii în statele europene, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană:
  • Danemarca și Italia: au cel mai mare număr de zile de școală dintre toate statele europene, în anul școlar 2019-2020: 200 de zile
  • Albania: 199 de zile de școală
  • Norvegia: Cel mai adesea, norvegienii au 190 de zile de școală, precizează experții Eurydice.
  • Marea Britanie: raportul notează că profesorii trebuie să fie prezenți 195 de zile în total, fără referire exactă cu privire la numărul de zile de școală pentru elevi
  • Olanda: Cel puțin 189 de zile de școală, anual
  • Finlanda: Numărul de zile de școală este de 187, anul acesta școlar
  • Liechtenstein: Un total de 184 de zile de școală, reunite în 39 de săptămâni de școală
  • Irlanda: În raportul Eurydice se arată că școlile decid asupra datelor de începere și încheiere a cursurilor, pentru a asigura cele 183 de zile de școală stabilite ca necesare pentru nivelul de învățământ primar.
  • Germania: Un an școlar are în Germania minimum 180 și maximum 184 de zile de școală
  • Islanda: Numărul total de zile de școală pentru învățământul primar și secundar este de 180 pe an școlar.
  • Luxemburg: Numărul de zile de școală este 180.
  • Turcia: anul școlar are cel puțin 180 de zile de școală
  • Lituania: învățământul primar are cel puțin 175 de zile de școală efective, iar gimnaziul 185 de zile de școală.
  • Spania: numărul minim de zile de școală este de 175 de zile, în învățământul obligatoriu.
  • Estonia: Raportul Eurydice precizează că legea prevede, în Estonia, că anul școlar trebuie să aibă cel puțin 175 de zile (România a specificat ultima dată peste 175 de zile de școală în ordinul care aprobă structura anului școlar din 2015-2016).
  • Grecia: Numărul de zile de școală variază între 172 de zile în primar și 183 de zile în gimnaziu și liceu
  • Portugalia: numărul total de zile de școală variază între 161 și 173 de zile
  • Malta: Numărul total al zilelor de școală în învățământul primar și gimnazial este de 169
  • România: 167 (atâtea va avea anul școlar 2020-2021)
  • Letonia: Cel puțin 165 de zile de școală

Pentru statele de mai jos, raportul Eurydice nu prezintă numărul total de zile de școală pe care le fac copiii, ci datele de început și de final pentru anul școlar 2019-2020:

  • Elveția a început între 12 august și 2 septembrie 2019 și va încheia între 19 iunie și 17 iulie 2020
  • Suedia a început pe 30 august 2019 și încheie pe 15 iunie 2020
  • Macedonia de Nord: 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2019
  • Belgia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
  • Cehia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
  • Franţa 2 septembrie 2019 – 4 iulie 2020.
  • Bosnia și Herțegovina 2 septembrie 2019 – 9 iunie 2020
  • Muntenegru 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2020.
  • Ungaria 2 septembrie 2019 – 15 iunie 2020
  • Austria 2 septembrie 2019 – 3 iulie 2020
  • Polonia 2 septembrie 2019 – 26 iunie 2020
  • Serbia 2 septembrie 2019 – 16 iunie 2020
  • Slovenia 2 septembrie 2019 – 24 iunie 2020
  • Slovacia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
  • Cipru 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020.
  • Croația 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020
  • Bulgaria 16 septembrie 2019 – 30 iunie 2020

Experții în educație ai Comisiei Europene precizează că în aproximativ jumătate dintre cele 38 de țări analizate în Raportul “The organisation of school time in Europe – Primary and general secondary education : 2019/20“, numărul de zile de școală este între 170 și 180, în anul școlar în curs (2019-2020); în 17 țări/regiuni, numărul variază între 181 și 190 de zile de școală. În general, numărul de zile de școală este același în învățământul primar și în gimnazial, dar sunt câteva excepții: în Franța și Albania (ambele în liceu), Grecia, Romania și Serbia, se arată în raportul citat.

Descarcă de aici, în format .PDF, raportul oficial în care Comisia Europeană prezintă data la care începe școala în statele europene

Cand incepe scoala in Europa: Structura anului scolar 2019-2020 in tarile europene – Raport Eurydice

Câte săptămâni de școală au avut anii școlari din 2008 până în prezent

Structura anului școlar 2020-2021: are 34 de săptămâni de cursuri, care totalizează doar 167 de zile de școală

Structura anului școlar 2019-2020: are 35 de săptămâni de cursuri, ordinul oficial nu precizează numărul de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2018-2019: are 34 de săptămâni de cursuri, în total 168 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2017-2018: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2016-2017: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2015-2016: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2014-2015: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2013-2014: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2012-2013: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2011-2012: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2010-2011: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2009-2010: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2008-2009: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 172 de zile lucrătoare

Sursa: analiză din 2018 a HotNews.ro

Citește și:

 


7 comments
  1. Cum era de așteptat PNL este deja pedelizat.
    Ei nu mai țin cont de propuneri, de dezbateri.
    Totul se asumă fara a modifica nicio virgulă.
    Am mai trăit vremurile astea. Oamenii nu uită.
    În ritmul asta sistemul educațional va primi și ultima lovitură.
    Repet, politicile educaționale nu se pot face din birouri comode dotate cu aer condiționat.
    Mergeți prin școlile românești în luna iunie…
    Și terminați cu comparațiile inutile. Vizitați mai întâi o școală din Occident și veți vedea că acolo condițiile permit cursuri și 10 luni pe an, și program prelungit și extrașcolare și experimente și colaborarea cu instituțiile comunității.

  2. Doamnelor si domnilor, va ganditi la copii sau la dumneavoastra? Daca sunt mai multe saptamani de scoala nu inseamna ca va creste calitatea invatamantului, aspecte conditionate de mijloace didactice asigurate de “stat” si de nivelul de pregatire si comunicare al cadrului didactic. Pe “vremuri scoala avea cam tot atatea saptamani, diferenta constand in impartirea pe 3 trimestre (ultimul avand doar 7 saptamani) si absenteismul nu era atat de ridicat si rezultatele la invatatura erau superioare. Rea este fragmentarea semestrului pentru vacantele de primavara, stiut fiind faptul ca dupa o vacanta cat de scurta, readaptarea la programul permanent al elevilor este destul de lenta. Asa cum este structurat semestrul, nici nu apuca sa se readapteze ca vine o noua vacanta, ceea ce determina pierderi de ritm si deci de asimilari de cunostinte.

  3. Este o organizare buna,deoarece la noi pana pe 15 septembrie pot fi resimtite peste 30°C,pe cand in iunie este racoare.Ceea ce conteaza cu ADEVARAT sunt profesorii, PROGRAMA SI CONDITIILE DIN SCOLI ,nu CAT DUREAZA ANUL SI CAND INCEPE VACANTA.Oameni buni treziti-va la realitate,parinti fiind o sa va para rau daca nu va implicati!!!

  4. Este greu de inteles ce a gandit d-na Ministru.
    Ma refer la structura anului scolar 2020- 2021 si vorbesc in calitate de tata al unei fetite de clasa a II-a.
    – Romania probabil este tara cu cele mai putine ore de invatamant din Europa! Masura de a scurta anul scolar pare desprinsa din strategia lui Basescu, pentru ca scoala sa produca doar ospatari.
    – Calitatea Invatamantului romanesc devine legendara dupa atatea reforme ( la toate testele internationale ne clasam dupa Moldova sau Uruguay…)
    Sper ca cineva intreg la minte din minister sa analizeze macar invatamantul din tarile vecine si sa propuna reforme in invatamant care sa ne duca la nivelul Bulgariei sau Serbiei.

  5. Semestrul al ll-lea e facut franjuri !
    Aparuse pe undeva si opinia specialistilor din INSE, dar se pare ca nu conteaza !
    E acuzat Psd de populism….ce face acum Pnl cu sem 2 cum se numeste ?!

  6. Daca anul scolar are mai multe zile de scoala si nu se face mai nimic, este mai bine? Important este sa sa se creeze conditii obiective pentru ca demersul didactic sa se poata numi ” de calitate”. La asa ceva se lucreaza? Cu propuneri in acest sens se incumeta Consiliul national al elevilor sa se prezinte?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Orele de educație civică din gimnaziu nu au un impact semnificativ asupra participării active în viața politică a viitorilor adulți sau a dorinței acestora de a vota în viitor – studiu UNESCO / Rata de participare la alegeri a scăzut în ultimii 50 de ani

Orele de educație civică din gimnaziu nu au un impact semnificativ asupra participării active în viața politică a viitorilor adulți sau dorinței de a vota, arată cel mai recent raport…
Vezi articolul

Rectorul SNSPA Remus Pricopie, considerații despre ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: Ușurința partidelor de a promova la ministere oameni fără pregătire în domeniu și fără experiență în gestionarea sistemelor mari este “cât se poate de periculoasă”

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a emis, luni, un comunicat în care sunt citate considerațiile rectorului acestei instituții, Remus Pricopie, prezentat și în calitate de fost ministru…
Vezi articolul