Obiectivul „Open Access” în cercetare – adică publicarea articolelor științifice doar în reviste care oferă cititorilor acces liber – este acceptat în totalitate de Universitatea Babeș-Bolyai, „dar numai în varianta în care autorilor nu li se percep taxe pentru publicarea articolului”. Aceasta este politica asumată de UBB, inclusă într-o Strategie pentru Știință Deschisă a instituției de învățământ superior, prezentată joi.
UBB precizează, în prezentarea strategiei, că revistele pe care le editează au adoptat deja modelul menționat, „iar membrii comunității UBB sunt încurajați să solicite revistelor societăților profesionale în care sunt membri să îl urmeze și ele”. Potrivit universității:
- „Instituțiile europene de finanțare a cercetării impun publicarea rezultatelor cercetărilor doar în regim de „Acces Deschis” (Open Access). În prezent cca 80% din articolele științifice din România sunt publicate în reviste care oferă cititorilor acces liber dar taxează autorii pentru publicare, fapt care pune o presiune nesustenabilă pe bugetele universităților și creează nemulțumiri în rândul cercetătorilor care consideră că plata de către autor este lipsită de etică, indiferent de sumă.”
UBB arată, în comunicatul ce prezintă strategia, că este, „după știința noastră, prima universitate din țară care urmează apelul lansat de aceste documente și adoptă o strategie concretă proprie pentru știința deschisă, în linie cu direcțiile asumate în documentele orientative ale ministerelor de resort și ale UE”.
Potrivit universității:
- „La nivel internațional, editurile consacrate fie migrează și ele în aceeași direcție fie operează cu așa-numitele „acorduri transformative”, care permit publicarea „deschisă” a articolelor dar fără a taxa autorii de la instituțiile care au deja abonament pentru a citi acele reviste. Strategia punctează și că există domenii și țări în care știința deschisă nu este un concept tocmai aplicabil (ex., spionaj, conflicte militare în curs etc.) – și se face trimitere la listele actualizate ale sancțiunilor impuse de România individual dar mai ales ca parte a UE și a altor organizații internaționale”.
- „A fi deschis nu este în sine o calitate; altfel spus, calitatea științei trebuie evaluată de către specialiști cu accent pe substanța contribuțiilor, nu transformată într-un joc de „audiențe” și „like-uri”. Universitățile trebuie să fie permanent pregătite să prezinte publicului cum cheltuie fondurile publice – și au o răspundere socială ca depozitare ale cunoștințelor avansate din științe. În acest context UBB își propune să înființeze un Oficiu pentru Știință și Societate care să coordoneze eforturile de transparentizare și comunicare a științei”.
Comunicatul UBB îl citează pe rectorul Daniel David, care s-a referit pe larg la tema științei deschise și în dezbaterea ce a precedat alegerile universitare prin care, luna aceasta, a obținut un nou mandat la conducerea instituției. Daniel David, în prezentarea noii Strategii pentru Știință Deschisă:
- „Asumarea responsabilității de transparență și integrare în societate, de a face așadar „știința deschisă” în același timp cu oprirea modelului „plătește ca să publici”, refuzul echivalării „deschis = de calitate” sau sublinierea limitelor de aplicabilitate a științei deschise sunt elemente care diferențiază strategia UBB. Sperăm ca aceste idei să fie preluate și de restul mediului academic din țară. În absența unor astfel de măsuri, știința riscă să fie compromisă mai mult decât este deja în ochii cetățenilor. În evaluările interne pe care le face, Consiliul Științific al UBB a luat măsuri foarte ferme împotriva publicațiilor parazite/predatoare, care publică orice pentru bani și pozează în reviste/edituri științifice (de exemplu). Sperăm doar ca atitudinea autorităților naționale să se schimbe și să ne permită să aplicăm aceste măsuri și acolo unde de fapt ar conta mai mult – de exemplu la concursurile de ocupare a posturilor de cercetare și didactice”.
Strategia UBB în domeniu poate fi consultată integral aici.