Un cadru național al competențelor-cheie, un registru național al certificatelor digitale, diverse programe – de la cele postuniversitare, la unele de alfabetizare în diverse domenii – se numără printre țintele propuse într-o nouă Strategie Națională pentru Educația Continuă a Adulților, în perioada 2024-2030. Strategia, adoptată joi de guvern, are drept scop să ofere un cadru prin care România să-și îmbunătățească situația la acest indicator-cheie european în ceea ce privește educația, la care se află mult în urma mediei UE. Dar documentul, ce dorește o triplare a procentului de adulți care beneficiază de educație continuă, propune doar ținte fără termene clare de implementare, iar impactul bugetar declarat este 0.
Educația continuă a adulților înseamnă, după cum se precizează și în documentul adoptat, diversele activități de învățare formală, non-formală și informală în care se angajează adulții după ce au finalizat / părăsit sistemul de învățământ. Aceasta este un indicator-cheie pentru evaluarea educației la nivel european.
Strategia este adoptată în condițiile în care România se află mult în urmă inclusiv prin raportare la propriile ținte în ceea ce privește educația adulților. Potrivit notei de fundamentare, țara și-a stabilit ca obiectiv, pentru 2030, o fată de participare a adulților (25-64 de ani) la învățarea pe tot parcursul vieții de 17,4%. Ținta este de 3 ori mai mare decât rata înregistrată în 2022 (5,4%), diferența persistând în condițiile în care indicatorul a înregistrat, în trei ani, o creștere considerabilă față de 2019 (1,3%).
- În 2022, media europeană pentru participarea adulților la educație era de 11,98%. Ținta UE pentru 2025 era ca 47% dintre adulții cu vârste între 25-64 de ani să raporteze că au participat la programe de învățare în ultimele 12 luni.
Noua strategie, ce va fi implementată de Ministerul Educației împreună cu alte instituții, propune o serie de obiective și domenii de acțiune ce se adresează diverselor categorii ale populației adulte. Dar nu stabilește niciun efort bugetar dedicat, iar niciuna dintre măsurile propuse nu are un termen de aplicare clar – singurul termen declarat este cel generic de aplicare a strategiei, 2024-2030.
Cum a prezentat guvernul această strategie națională:
- Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de guvern de joi: „Vreau să continui cu informarea de presă. Prin hotărâre de guvern a fost aprobată astăzi Strategia Națională pentru Educația Continuă a Adulților pentru perioada 2024-2030. Ținta este triplarea numărului adulților, adică, a persoanelor între 25 și 64 de ani, beneficiară de activități de învățare continuă. Și, statistic, am un punct de reper, plecăm de la un procent de 5,4 în 2022 și, prin această strategie, se dorește să ajungem la cel puțin 17,4% în 2030. Acest tip de educație este deschis oricărei persoane care dorește să dobândească, să își actualizeze, să își finalizeze sau să își extindă capacitățile, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și competențele pentru dezvoltarea personală și profesională în cadrul unor diverse tipuri de instituții de educație formală și non-formală. Evident, Ministerul Educației implementează această strategie, dar ministerul va conlucra cu organizațiile responsabile sau interesate de implementarea strategiei, cum ar fi autorități publice centrale și locale, societatea civilă, ONG-uri, mass-media, companii private, etc. Strategia Națională privind Educația Continuă a Adulților 2024-2030 implică activități ce vor fi finanțate conform prevederilor legale și în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare.”
Susținere de la buget, dar impact bugetar 0
Astfel, impactul financiar asupra bugetului, pentru întreaga perioadă, declarat în Nota de fundamentare este 0. Iar strategia menționează că, „în ceea ce privește finanțarea educației adulților, Ministerul Educației nu are o linie bugetară exclusivă pentru cheltuieli destinate educației adulților”.
Documentul notează doar diversele finanțări acordate în prezent pentru programele de educație continuă a adulților – de la cele ale angajatorilor la cele nerambursabile din fonduri europene sau sponsorizări. Și se precizează că strategia „implică activități ce vor fi finanțate conform prevederilor legale și în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, din bugetele autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație”. Din punct de vedere al accesului la fonduri europene, sunt menționate PNRR și Programele Politicii de Coeziune 2021-2027.
Lipsa unor alocări financiare este notabilă în contextul în care Strategia propune nu doar un nou cadru normativ, care să susțină programele pentru educația adulților, ci și programe de formare pe diverse categorii – inclusiv digitalizare sau programe de formare în cariera didactică, înființarea unor centre de consiliere, programe postuniversitare, campanii de informare și diseminare, diverse platforme – iar sursa de finanțare declarată este una dublă pentru majoritatea măsurilor: „Accesare fonduri externe nerambursabile / Bugetul de stat”.
Pe cine vizează strategia
Documentul stabilește 14 grupuri-țintă pentru programele de educație a a adulților, de la personalul din învățământ la reprezentanți ai minorităților etnice și de la imigranți la șomeri, dar și, generic, pentru „adulți care doresc să își diversifice/completeze/dezvolte competențele”.
Domeniile prioritare pentru educația continuă a adulților și măsurile aferente
Strategia descrie șase domenii prioritare de acțiune:
- Guvernanța în educația adulților
- Furnizarea și utilizarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții
- Accesibilitate și flexibilitate
- Echitate, incluziune și reușită în educația adulților
- Calitatea educației continue a adulților
- Tranziția verde și tranziția digitală
Iar în funcție de acestea sunt stabilite o șase obiective, fiecare cu o serie de direcții de acțiune. Obiectivele propuse:
- O coordonare națională, regională și locală în domeniu, cu un cadru normativ actualizat și bazată pe identificarea nevoilor de competențe
- Dezvoltarea și promovarea oportunităților în domeniu
- Accesibilitate pentru educația continuă
- Echitate și incluziune (promovarea în medii defavorizate, promovarea Erasmus+)
- Asigurarea calității în educația continuă, printr-un sistem dedicat și prin pregătirea cadrelor de care este nevoie pentru astfel de programe
- Competențe digitale / Tranziția verde și digitală
Strategii au mai fost, rezultatele de până acum – minimale
Noua strategie a fost adoptată la câteva luni după o alta – Strategia națională pentru formarea adulților 2023-2027 – care își propunea dublarea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții la peste 10% până în 2027.
Învățarea pe tot parcursul vieții a mai făcut obiectul unei strategii adoptate acum nouă ani și care acoperea perioada 2015-2020, strategie care stabilea ținta de 10% pentru sfârșitul acelei perioade. La sfârșitul anului 2023, Edupedu.ro semnala că aceasta era una dintre cele patru strategii pe Educație, pe perioada 2015-2020, care au ratat indicatorii propuși.
Potrivit notei de fundamentare, strategia de acum este concepută prin corelare cu alți indicatori la care România înregistrează probleme serioase și care afectează piața muncii, printr-un „deficit semnificativ de forță de muncă bine pregătită” și prin relevanța redusă a educației și formării pentru piața muncii. Indicatorii la care face trimitere nota de fundamentare:
- „procente ridicate ale elevilor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire (40,8%), matematică (46,6%) și științe (43,9%), precum și o rată redusă a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE;
- decalaj de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În țara noastră, odată cu creșterea incluziunii pe această perioadă de timp, se constată și o mai mare segregare din punct de vedere al statutului socioeconomic;
- rata mică de acces la educație timpurie pentru copiii de 0-3 ani (față de media UE: 35,2%);
- rata de părăsire timpurie a școlii aproape constantă (15,6%), la o distanță constantă de amploarea fenomenului la nivel UE-27, unde media este de 8,5%;
- proporție redusă a persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază: 3,1% în 2019, comparativ cu media UE de 56%;
- ponderea elevilor din învățământul secundar superior înscriși în sistemul de educație și formare profesională relativ ridicată (56,6% în 2020, peste media UE de 48,7%). Expunerea proaspeților absolvenți la învățarea la locul de muncă este foarte limitată (7,1% în 2021, comparativ cu 60,7% la nivelul UE).”
Planul de acțiune al Strategiei pentru educația continuă a adulților 2024-2030 (strategia integrală – aici):
Citește și:
Învățarea pe tot parcursul vieții, în România, prin ochii patronilor: multă teorie, viziune, legislație, cu prea puține efecte în practică, pe o piață cu legi volatile, inechitate și nepotrivire între cursuri și nevoi – rapoarte ale Confederației Patronale Concordia
România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ
OFICIAL Peste 400 de milioane de euro din fonduri europene angajați de 2 ministere să dubleze rata de formarea adulților România în perioada 2024-2027, potrivit Strategiei pentru formarea adulților
Ministerul strategiilor degeaba. Niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora” – raport al Guvernului
Foto © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.