Stimulente pentru angajatori și pentru angajații care participă la programe de formare profesională, sprijin pentru micro-certificări, formarea competențelor verzi și digitale – propuneri în noua Strategie Națională pentru Formarea Adulților, domeniu în care România are restanțe mari / Toate măsurile – susținute doar cu bani europeni

Guvernul României vrea să dubleze, în următorii patru ani, rata de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, potrivit noii Strategii Naționale pentru Formarea Adulților în perioada 2024-2027, al cărei proiect a fost inclus, joi, pe agenda ședinței de guvern. Noua strategie, care vizează un indicator-cheie al educației la nivel european, la care România se menține mult în urma mediei UE, propune o serie de măsuri pentru susținerea acestui obiectiv, de la sprijinul pentru programele de micro-certificări la sprijinul pentru angajatori și pentru angajații care optează să participe la activități de dezvoltare profesională.

Pentru aceasta, guvernul nu alocă resurse de la buget, ci doar fonduri obținute prin programe europene, în special fonduri alocate prin Programul „Educație și Ocupare” pentru sprijin din Fondul social european Plus (FSE+) – detalii, mai jos.

• Strategia apare pe masa guvernului în condițiile în care un recent raport al guvernului arată că niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020 nu și-a atins indicatorii propuși, după cum Edupedu.ro a scris în urmă cu o săptămână

Țintă: dublarea ratei de participare la un capitol cu restanțe mari pentru România

Obiectivul general al noii strategii este „creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții astfel încât până la sfârșitul anului 2027 aceasta să ajungă la 12%, față de 5,9% cât este în prezent, prin intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală.”

Pentru aceasta, sunt propuse o serie de obiective specifice și direcții de acțiune, de la măsuri de sprijin pentru angajatori la îmbunătățirea ofertei de învățare și la dezvoltarea competențelor verzi și digitale ale adulților. Printre măsurile propuse în cadrul acestor obiective și direcții:

• Reglementări privind planificarea și aplicarea măsurilor de formare profesională care se acordă salariaților de către angajatori

• Cadru legal pentru structuri de parteneriat și de cooperare în domeniul formării competențelor la nivel sectorial.

• Parcursuri flexibile de învățare, cu un rol sporit pentru microcertificări, dezvoltarea de programe de microcertificări

• Un registru online național al oportunităților de formare

• Stimulente pentru angajatori care organizează formare pentru angajații lor

• Instrumente digitale actualizate de evaluare a competențelor dobândite

• Elaborarea unui act normativ ce prevede stimulente (financiare sau de altă natură) pentru adulții care participă la formare, pe lângă dreptul la concediu existent în prezent. 

• Extinderea mobilității externe prin Erasmus+ pentru adulți înscriși la programe de ucenicie sau formare profesională și pentru formatori

• „Stimulente pentru eliminarea barierelor în participarea la formare pentru cei vulnerabili”

• Includerea competențelor verzi și digitale în toate programele de formare și standardele ocupaționale

Nota de fundamentare descrie situația în care România se află, la capitolul formării adulților, la nivel european, arătând că, în pofida unor mici creșteri în ultimii ani, rata de participare rămâne mult în urma mediei europene:

• „În 2021, procentul populației cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani care participă la educație sau formare a înregistrat un salt față de anii anteriori ( 4,9%) dar a rămas în continuare cu mult sub media europeană (10,8%). Și în anul 2022, rata populației adulte, din aceeași categorie de vârstă, care a avut o experiență recentă de învățare s-a îmbunătățit cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent (5,4%) dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 puncte procentuale în comparație cu media UE (11,9%).”

Aceeași notă de fundamentare sumarizează într-un paragraf impactul lipsei implicării adulților în programe de dezvoltare profesională:

• „Nivelul scăzut de participare la învățarea în rândul adulților a condus la deficite persistente de competențe, ceea ce împiedică creșterea economică și îngreunează adaptarea României la o piață a forței de muncă aflată în schimbare rapidă în era digitală. În plus, numărul mic de locuri de muncă care necesită un nivel scăzut de competențe disponibile în țară reprezintă un motiv de îngrijorare pentru perspectivele de carieră ale celor care se află deja pe piața forței de muncă (sau care doresc să intre pe această piață), subliniind și mai mult nevoia de perfecționare a populației active.”

Același document descrie impactul financiar al strategiei: niciun ban de la buget, toate fondurile necesare vor proveni din resurse europene, mai precis „fondurile europene nerambursabile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, prin Programul Educație și Ocupare, din Fondul social european FSE+, în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România”.

Pentru cele mai multe dintre acțiunile Strategiei sunt prevăzute sume de aproximativ 440 milioane de euro prin Programul Educație și Formare, din care 40 de milioane de euro – pentru proiecte non-competitive strategice. Pe lângă acești bani, pentru acțiunile ce intră în sfera Ministerului Agriculturii sunt prevăzute fonduri alocate prin Planul strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2024-2027, iar pentru măsurile referitoare la mobilitate finanțarea prevăzută provine din programul Erasmus+.

Proiectul Strategiei Naționale pentru Formarea Adulților 2024-2027:

Planul de acțiuni aferente strategiei:

Citește și:

Ministerul strategiilor degeaba. Niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora” – raport al Guvernului

România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ

Foto: © Dmytro Zinkevych | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.