Știința deschisă – de “importanță strategică” pentru cele mai multe universități europene, dar există decalaj între dorințe și fapte – raport internațional

162 de vizualizări
Sursă foto: Comisia Europeană / EIC
Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.
  • De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia. 

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Care este opinia participanților din întreaga Europă la sondajul EUA cu privire la Știința deschisă – principalele concluzii:
  • Trei din cinci instituții participante (59%) consideră că importanța strategică a științei deschise este ridicată sau foarte ridicată
  • Principiul Open Access la publicații de cercetare e considerat foarte important de către 90% dintre instituțiile respondente, dar numai 60% dintre ele consideră că există un nivel ridicat de implementare.
  • Diferența între importanța acordată și implementare este considerabil mai ridicată în domeniile legate de date (monitorizare, distribuire etc.), unde sub un sfert dintre respondenți vorbesc despre un nivel ridicat de implementare
  • Peste 50% dintre instituții raportează o disponibilitate redusă a abilităților de lucru cu date de cercetare și toate consideră că au nevoie, la nivel instituțional, de mai multe astfel de abilități
  • În 34% dintre instituțiile participante, nu sunt luate în calcul elemente de tip Open Science în evaluările academice.
Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:
  • Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ
  • Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale
  • Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Sursă foto: Comisia Europeană / EIC

Citește și:
Comisia lansează o platformă cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice, Open Research Europe
Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salonul de la Geneva a ajuns să impună un nou tip de alfabet pentru nevăzători în școala românească. Specialiști: “Așa-zisul alfabet nu prea ar putea să aibă aplicații foarte utile. Este mai mult o chestie de PR”

România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat nevăzătorilor și care a fost premiat la Salonul de Invenții de la Geneva – a anunțat Ministerul…
Vezi articolul

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul