Știința deschisă – de “importanță strategică” pentru cele mai multe universități europene, dar există decalaj între dorințe și fapte – raport internațional

162 de vizualizări
Sursă foto: Comisia Europeană / EIC
Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.
  • De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia. 

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Care este opinia participanților din întreaga Europă la sondajul EUA cu privire la Știința deschisă – principalele concluzii:
  • Trei din cinci instituții participante (59%) consideră că importanța strategică a științei deschise este ridicată sau foarte ridicată
  • Principiul Open Access la publicații de cercetare e considerat foarte important de către 90% dintre instituțiile respondente, dar numai 60% dintre ele consideră că există un nivel ridicat de implementare.
  • Diferența între importanța acordată și implementare este considerabil mai ridicată în domeniile legate de date (monitorizare, distribuire etc.), unde sub un sfert dintre respondenți vorbesc despre un nivel ridicat de implementare
  • Peste 50% dintre instituții raportează o disponibilitate redusă a abilităților de lucru cu date de cercetare și toate consideră că au nevoie, la nivel instituțional, de mai multe astfel de abilități
  • În 34% dintre instituțiile participante, nu sunt luate în calcul elemente de tip Open Science în evaluările academice.
Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:
  • Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ
  • Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale
  • Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Sursă foto: Comisia Europeană / EIC

Citește și:
Comisia lansează o platformă cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice, Open Research Europe
Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Institutele de cercetare vor fi evaluate, în vederea fuziunii sau desființării celor neperformante, de experți independenți cu experiență managerială / Regulile evaluărilor – stabilite printr-o metodologie aflată pe agenda ședinței de vineri a Guvernului

Institutele de cercetare vor fi evaluate, în vederea unor eventuale fuziuni prevăzute în Legea de acum un an referitoare la integrarea voluntară a acestor organizații, de către trei experți evaluatori…
Vezi articolul

EXCLUSIV Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii

Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică și părintele științific al laserului de la Măgurele, a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro că proiectul din România “are o contribuție unică” la…
Vezi articolul

Attila Simo, prodecan, Universitatea Politehnica din Timișoara: Universitățile trebuie să-i echipeze pe studenți și cu cunoștințe umaniste, nu doar cunoștințe tehnice solide, pentru a deveni un nucleu de dezvoltare internațională

Universitățile tehnice trebuie să își conștientizeze responsabilitatea socială și să îi echipeze pe studenți cu cunoștințe solide nu doar tehnice, ci și umaniste. Îndemnul vine de la profesorul Attila Simo,…
Vezi articolul