„Suntem martori ai unui declin îngrijorător al statutului social al profesorilor și al profesiei de cadru didactic, o tendință care afectează atât țările cu venituri mari, cât și cele cu venituri mici,” a declarat Stefania Giannini, Director General Adjunct pentru Educație al UNESCO. În discursul său de pe 4 octombrie 2024, cu ocazia Zilei Mondiale a Profesorilor sărbătorită anual pe 5 octombrie, oficialul a vorbit despre deficitul uriaș de cadre didactice de la nivel global: peste 44 de milioane de profesori până în 2030.
Stefania Giannini a arătat că, potrivit raportului făcut de UNESCO în acest an, „majoritatea acestui deficit este provocat de plecarea profesorilor din profesie, ceea ce înseamnă că profesorii părăsesc profesia într-un ritm fără precedent”. Ea a pus acest declin pe seama condițiilor de muncă dificile, a modului în care „profesorii sunt tot mai puțin percepuți ca lideri intelectuali în discursul public” și mai degrabă sunt văzuți „ca simpli implementatori ai politicilor educaționale”. „Eroziunea profesiei didactice este exacerbată de salariile necompetitive, de dimensiunile mari ale claselor, de resursele inadecvate și de lipsa recunoașterii sociale, ceea ce descurajează tinerii talentați să intre și să rămână în acest domeniu”, potrivit reprezentantei UNESCO.
Mesajul său către autorii de politici publice și autorități a fost „să ne asigurăm că profesorii sunt centrali în acest proces (n.red. de realizare a politicilor educaționale). Cercetările arată în mod constant că deciziile educaționale luate cu profesorii la masă, co-create de politicieni și profesori, tind să fie mult mai eficiente și mai influente”.
Redăm discursul integral al Stefaniei Giannini:
„La mulți ani de Ziua Internațională a Profesorului, în primul rând. Sunt foarte încântată să vă urez bun venit tuturor la această importantă celebrare. Așa cum a menționat și maestra noastră de ceremonii, care este și ea profesor, este o mare plăcere și o datorie a noastră, o misiune comună, dragi colegi, coorganizatori din partea OIM și Education International, să onorăm rolul esențial pe care profesorii îl joacă în dezvoltarea intelectuală și culturală a societăților din întreaga lume. Acesta este, pe scurt, rolul profesorilor. Și permiteți-mi să fac o scurtă incursiune în istorie pentru a vedea cum au contat profesorii în istoria diverselor civilizații.
Gândindu-ne la influența unor educatori remarcabili, ne vin în minte figuri ca Aristotel în Grecia antică, Confucius în China, și alte personalități în diverse culturi indigene. Aceasta ilustrează impactul profund și transformator pe care profesorii l-au avut asupra civilizațiilor.
De obicei, îl considerăm pe Aristotel ca fiind un filosof, desigur. El a modelat modul în care civilizația occidentală prezintă viziunea asupra lumii în multe domenii, dar, în primul rând, el a fost profesor. A început în Atena cu primul model de universitate, iar din acel punct, această parte a lumii a început să se dezvolte la nivel intelectual. Aproape același lucru poate fi spus dacă ne mutăm către est, când vorbim despre Confucius în China. Am menționat și India, o altă parte importantă a culturii și civilizației indo-europene, când liderii religioși și gânditorii, precum gramatica Panini, au lucrat la revizuirea Rigvedei și au început să predea studenților lor viziunea asupra lumii din acea regiune.
Acești educatori nu doar că au transmis cunoștințe, ci, mai important, au modelat valorile, etica și filozofiile întregilor societăți, creând moșteniri care au traversat generații și granițe geografice.
Ce putem spune despre ziua de azi? Profesorii din întreaga lume stau în sălile de clasă cu aceeași misiune nobilă și scop: de a inspira și educa generațiile viitoare.
Pentru cei care sunt mai familiarizați cu limbile și culturile europene, probabil știți și vă amintiți că termenul din greaca antică pentru „a învăța” și „a preda” are aceeași rădăcină în multe limbi moderne europene, cum ar fi spaniola, engleza, franceza și italiana. Învățarea și predarea au fost întotdeauna percepute ca cele două fețe ale aceleiași monede, legate de generarea și transmiterea cunoașterii.
Acesta este motivul pentru care profesorii sunt atât de importanți. Și tot acesta este motivul pentru care trebuie să valorificăm vocile profesorilor. Anul acesta, Ziua Mondială a Profesorilor se concentrează exact pe acest aspect: vocile profesorilor, o temă care, în opinia mea, este mai relevantă ca niciodată. Suntem martori ai unui declin îngrijorător al statutului social al profesorilor și al profesiei de cadru didactic, o tendință care afectează atât țările cu venituri mari, cât și cele cu venituri mici.
Poate vă amintiți că am început acest an, în ianuarie, la Johannesburg, unde am prezentat un raport global despre profesori. Acest raport, printre alte concluzii importante, a dezvăluit că lipsesc 44 de milioane de profesori pentru a asigura o educație primară și secundară universală până în 2030, dacă dorim să atingem Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4. Mai important, majoritatea acestui deficit este cauzat de plecarea profesorilor din profesie, ceea ce înseamnă că profesorii părăsesc profesia într-un ritm fără precedent.
Acest declin este cauzat parțial de condițiile de muncă dificile, dar reflectă și modul în care profesorii sunt tot mai puțin percepuți ca lideri intelectuali în discursul public, cum erau în Grecia antică, în China sau în India, și mai degrabă ca simpli implementatori ai politicilor educaționale. Eroziunea profesiei didactice este exacerbată de salariile necompetitive, de dimensiunile mari ale claselor, de resursele inadecvate și de lipsa recunoașterii sociale, ceea ce descurajează tinerii talentați să intre și să rămână în acest domeniu.
Pentru a aborda toate aceste provocări, știm ce trebuie să facem. Știm că trebuie să prioritizăm dialogul social și să ne asigurăm că profesorii sunt centrali în acest proces. Cercetările arată în mod constant că deciziile educaționale luate cu profesorii la masă, co-create de politicieni și profesori, tind să fie mult mai eficiente și mai influente.
Experiențele zilnice și perspectivele profesorilor au un impact profund asupra rezultatelor învățării elevilor, și am fost martori ai acestui fapt foarte clar în timpul crizei provocate de COVID-19. Sunt sigură că nu trebuie să reamintesc acestui public deosebit rolul profesorilor în timpul acelui experiment social global fără precedent.
La UNESCO, suntem mândri și dornici să continuăm această colaborare excelentă cu principalii noștri parteneri pentru a ne atinge misiunea. În primul rând, Organizația Internațională a Muncii (OIM), cu care colaborăm foarte mult pe aspectele normative. Voi reveni la acest punct mai târziu. De asemenea, cooperăm foarte strâns cu UNICEF și Education International, care reprezintă vocea globală ce rezumă toate nuanțele diferite ale profesorilor din întreaga lume.
Misiunea noastră este să amplificăm vocile profesorilor, atât în ceea ce privește elaborarea politicilor, cât și în ceea ce privește rolul lor social, prestigiul și influența acestui sector important al societății. Normele și instrumentele normative contează foarte mult. În prezent, UNESCO, în colaborare cu OIM, revizuiește recomandările din 1966 și 1997 referitoare la statutul profesorilor.
Această inițiativă are un obiectiv clar: să ne asigurăm că recomandările noastre răspund provocărilor emergente și încorporează perspective din partea diverselor părți interesate. Aceasta este, în esență, baza pentru a face vocile profesorilor mai puternice, mai respectate și pentru a ridica profesia didactică la un alt nivel.
În concluzie, mesajul meu cheie, în numele UNESCO, este că profesorii nu sunt doar simpli implementatori ai politicilor educaționale, ci sunt lideri în modelarea viziunii asupra lumii și societății. Acest lucru este crucial, mai ales într-o lume în care tehnologia pare să amenințe această funcție sau cel puțin să o schimbe și să o remodeleze profund, profesorii trebuie să rămână coloana vertebrală care susține sistemele educaționale.
Ei sunt ghizi esențiali pentru copii, tineri și pentru toți cei care învață. Sunt fundamentali nu doar pentru crearea unor platforme de cunoaștere pentru implementarea politicilor și dezvoltarea abilităților, ci și pentru descătușarea potențialului fiecărui elev, fiecărui copil, fiecărei persoane care beneficiază de exercițiul și profesia didactică.
Pentru toate acestea, profesorii vor fi în centrul următorului mare eveniment global pe care aș dori să îl reamintesc și să vă invit cu căldură pe toți: Întâlnirea Globală a Educației, care va avea loc la Fortaleza, Brazilia, la sfârșitul acestei luni.
Aceasta este o mare oportunitate de a avea toți miniștrii din întreaga lume invitați acolo pentru a reflecta și a regândi modul în care putem accelera procesul nostru de a atinge Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4, care înseamnă educație incluzivă și de calitate pentru toți. Pot să vă asigur că unul dintre principalele subiecte pe care ne vom concentra va fi modul în care profesorii trebuie să facă parte din acest proces și cum putem să le valorificăm, să le ascultăm și să facem ca vocile lor să fie auzite”.
Stefania Giannini a fost numită Director General Adjunct pentru Educație în mai 2018, devenind cel mai înalt oficial al Națiunilor Unite în domeniul educației. În această funcție, coordonează și monitorizează implementarea Agendei Educație 2030, cuprinsă în Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.
Este doctor în Lingvistică. De asemenea este profesor de Lingvistică din 1992 și a ocupat funcția de Rector al Universității pentru Străini din Perugia (2004-2012), fiind una dintre primele femei Rector și cea mai tânără în acel moment în Italia.
Ziua Mondială a Profesorului a avut anul acesta ca temă „Valorizarea vocilor profesorilor: către un nou contract social pentru educație”, subliniind urgența de a asculta și a acorda atenție vocilor profesorilor pentru a aborda provocările cu care se confruntă, dar, mai important, pentru a recunoaște și a beneficia de cunoștințele și expertiza lor în domeniul educației, potrivit UNESCO.
Reamintim, România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit OECD.