În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.
În anul universitar 2023-2024, la fel ca ăn fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:
- Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
- Universitatea din București – 3.000;
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
- Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
- Universitatea din Craiova – 1.500;
- Universitatea din Oradea – 1.500;
- Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
- Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
- Academia de Studii Economice din București – 1.000;
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.
Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.
Pentru facultățile private, care primesc și ele locuri pentru formarea viitoarelor cadre didactice, modulele psihopedagogice sunt contra cost. De exemplu, o astfel de universitate particulară percepe taxă de înscriere de 250 de lei și o taxă de 2000 de lei în primul an, 1.000 de lei în anul al II-lea și 500 de lei în anul al III-lea, în total 3.500 de lei pentru cursurile propriu-zise.
Lista instituțiilor de învățământ superior acreditate care organizează, în anul universitar 2023—2024, în condițiile legii, Programul de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică (nivelurile I și II):
| Nr.crt. | Instituția de învățământ superior | Numărul locurilor în anul 2023-2024 | Numărul locurilor în anul 2022-2023 |
|---|---|---|---|
| 1. | Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București | 1.600 | 1.600 |
| 2. | Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Centrul Universitar din Pitești | 600 | 600 |
| 3. | Universitatea Tehnică de Construcții din București | 350 | 300 |
| 4. | Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București | 300 | 300 |
| 5. | Universitatea din București | 3.000 | 3.000 |
| 6. | Academia de Studii Economice din București | 1.000 | 1.000 |
| 7. | Universitatea Națională de Muzică din București | 220 | 220 |
| 8. | Universitatea Națională de Arte din București | 100 | 100 |
| 9. | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București | 120 | 120 |
| 10. | Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București | 750 | 750 |
| 11. | Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București | 120 | 120 |
| 12. | Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia | 350 | 350 |
| 13. | Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad | 500 | 500 |
| 14. | Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău | 400 | 400 |
| 15. | Universitatea „Transilvania” din Brașov | 1.100 | 1.100 |
| 16. | Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca | 680 | 680 |
| 17. | Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare | 300 | 300 |
| 18. | Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca | 450 | 450 |
| 19. | Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca | 3.500 | 3.500 |
| 20. | Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Centrul Universitar „Eftimie Murgu” din Reșița | 200 | 200 |
| 21. | Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca | 300 | 300 |
| 22. | Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca | 150 | N/A |
| 23. | Universitatea „Ovidius” din Constanța | 550 | 550 |
| 24. | Universitatea din Craiova | 1.500 | 1.500 |
| 25. | Universitatea din Craiova (Drobeta-Turnu Severin) | 200 | 200 |
| 26. | Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați | 750 | 750 |
| 27. | Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași | 400 | 400 |
| 28. | Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași | 400 | 400 |
| 29. | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași | 2.400 | N/A |
| 30. | Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași | 400 | 400 |
| 31. | Universitatea din Oradea | 1.500 | 850 |
| 32. | Universitatea din Petroșani | 200 | 170 |
| 33. | Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești | 400 | 400 |
| 34. | Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu | 1.000 | 1.000 |
| 35. | Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava | 1.000 | 1.000 |
| 36. | Universitatea „Valahia” din Târgoviște | 350 | 350 |
| 37. | Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu | 250 | 250 |
| 38. | Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologii „George Emil Palade” din Târgu Mureș | 400 | N/A |
| 39. | Universitatea de Arte din Târgu Mureș | 60 | N/A |
| 40. | Universitatea Politehnica Timișoara | 350 | 350 |
| 41. | Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara | 600 | 600 |
| 42. | Universitatea de Vest din Timișoara | 1.500 | N/A |
| 43. | Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București | 90 | 90 |
| 44. | Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București | 120 | 120 |
| 45. | Universitatea „Titu Maiorescu” din București | 120 | 120 |
| 46. | Universitatea „Spiru Haret” din București | 150 | 150 |
| 47. | Universitatea Ecologică din București | 80 | 80 |
| 48. | Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad | 150 | 150 |
| 49. | Universitatea „Danubius” din Galați | 60 | 60 |
| 50. | Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca | 60 | 60 |
| 51. | Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca (Miercurea-Ciuc) | 90 | 60 |
| 52. | Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca (Târgu Mureș) | 150 | 150 |
| 53. | Universitatea „Petre Andrei” din Iași | 30 | N/A |
| 54. | Universitatea Creștină „Partium” din Oradea | 150 | 150 |
| 55. | Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureș*) | 600 | 600/600 |
| 56. | Universitatea „Tibiscus” din Timișoara | 100 | – |
- Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
- Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPPD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Potrivit Raportului privind starea finanțării învățământului superior 2021, 48.898 de studenți de la licență au participat la cursurile de formare psihopedagogică. La masterat au fost, în 2021, 8.010 de studenți care figurau la cursurile pentru a deveni profesor.
Tot în 2021, la nivel de licență, peste 22% din studenți erau la cursurile de formare psihopedagogică. La masterat, procentul lor este de peste 11%.
În Raportul privind starea finanțării învățământului superior 2020 erau 49.722 de studenți de licență la cursurile de formare pentru profesori. În total, la nivel de licență au fost 217.592 de studenți. Raportând numărul celor care erau la cursurile de formare pentru cadrele didactice la cel total al studenților, rezultă că aproape 23% din studenți figurau la aceste cursuri pedagogice.
Tot în 2020, la masterat figurau în total 70.195 de studenți. Dintre aceștia, 7.195 erau la cursurile de pedagogice, ceea ce înseamnă un procent de peste 10%.
Într-un interviu pentru Edupedu.ro, profesorul Cătălin Ciupală spunea că „avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor:
„Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece”, a precizat cadrul didactic.
Despre titularizare 2023
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că școlile nu scot posturile titularizabile de teamă că, după ce se ocupă în ședințele publice, oamenii vor pleca la începutul anului școlar:
„Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că, după aceea, se ocupă în ședințele publice de repartizare și, la începutul anului școlar, oamenii pleacă”, a spus Ligia Deca.
În acest an, doar proba teoretică s-a susținut la Titularizare 2023, ceea ce face ca această testare să fie cea mai importantă probă de angajare.
O altă analiză Edupedu.ro a arătat că există o scădere a numărului de candidați la Titularizare 2023, față de anii trecuți – din 2021 până în prezent. În plus, sunt sub 1.000 de posturi pentru profesorii din centrele și cabinetele psihopedagogice, deși Ligia Deca anunța că a repartizat în județe mai multe posturi.
O analiză Edupedu.ro a arătat că sunt cele mai multe posturi netitularizabile din ultimii 11 ani, potrivit datelor Ministerului Educației. Sunt peste 65.800 de posturi pe perioadă determinată. Concret, din 2012 și până în prezent sunt cele mai multe posturi. Acest lucru înseamnă că România se confruntă cu un deficit de cadre didactice. O posibilă explicație a faptului că sunt atâtea posturi netitularizabile poate fi generată de plecarea profesorilor din sistem. O altă cauză ar putea fi mascarea posturilor titularizabile de către directorii de școli, ceea ce este o corupție.
Peste 2.600 de candidați prezenți la concursul de Titularizare 2023 s-au retras după ce au văzut subiectele, iar 26 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Rata de participare a fost de peste 83%, a anunțat Ministerul Educației.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că 90% din cei cu note sub 5 la Titularizare 2022 vin pe o anumită filieră: „Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…).”
Informații de context
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
La începutul anului, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
„Recrutarea profesorilor calificați pentru matematică și științe trebuie să intre într-o zonă strategică. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: peste jumătate dintre profesorii de matematică și științe sunt oameni de peste 50 de ani, iar investigând opțiunile studenților pentru a-și alege o carieră în educație constatăm că un procent foarte mic dintre studenți au ca prima opțiune cariera didactică. Iar estimarea noastră este că, dacă nu intervenim cu o strategie de recrutare și de stimulare încă din zona de formare inițială, în aproximativ 10 ani o să ne confruntăm, mai ales la matematică, unde sunt catedre mari cu ore multe pe săptămână, cu o criză de profesori calificați” – Lucian Ciolan
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”