Standardele pentru predarea online în universități au fost publicate: camere video deschise pe toată durata activităților online, interactivitate în predare, ponderi maxime de 50-65% pentru online

9.332 de vizualizări
Foto: © Vadym Pastukh | Dreamstime.com
Activitățile online sincron în universități urmează să aibă ponderi maxime de 60% la licență, 60% la masterat și 65% la doctorat, pentru învățare-predare, dar de circa două ori mai mici în cazul activitățile practice, precizează standardele de calitate pentru folosirea mijloacelor electronice în universități. Agenția de asigurare a calității în învățământul superior (ARACIS) a publicat aceste standarde, precum și ponderile pentru online în fiecare domeniu și pentru fiecare tip de activitate didactică.
  • Edupedu.ro a semnalat că aceste standarde au fost adoptate de ARACIS vineri, 5 august. Președintele instituției, Octavian Mădălin Bunoiu, spunea atunci că setul de standarde urma să fie publicat oficial și transmis instituțiilor interesate în câteva zile.

Ce spun “Standardele de calitate cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor de predare, învăţare, cercetare, aplicații practice şi evaluare, la forma de învățământ cu frecvență, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii sincrone specifice

Aspecte organizatorice

“Proiectarea, dezvoltarea și implementarea activităților au în vedere respectarea principiilor învățării și predării centrate pe student și dezvoltarea de resurse, metode și medii de învățare inovative, valorificând instrumente bazate pe tehnologiile informaționale”, arată documentul.

Potrivit acestuia, “Studenții beneficiază de resurse de învățare în format digital interactiv, disponibile pe o platformă informatică securizată, dar și de asistență suplimentară din partea cadrelor didactice, în afara spațiului universitar, elemente ce contribuie semnificativ la facilitarea parcursului academic al acestora și, totodată, la creșterea participării în învățământul terțiar. În vederea valorificării oportunităților furnizate de resursele și platformele informatice, studenții au la dispoziție instrucțiuni clare, detaliat etapizate și ușor de accesat, prezentate sub forma unui ghid”.

Potrivit standardelor, “orarul activităților de învățare, predare, aplicative și de cercetare, precum și cel al evaluărilor trebuie să fie disponibil inclusiv pe platforma informatică utilizată de instituția de învățământ, și întocmit astfel încât să permită desfășurarea succesivă a activităților sincrone „față în față” atât în spațiul universitar, cât și în afara acestui spațiu, în format online (…)”.

Obligațiile instituțiilor de învățământ superior:

  • să se asigure că toți studenții au acces la mijloacele tehnice și informatice necesare pentru a accesa gratuit și adecvat platformele informatice și resursele digitale și pot să desfășoare în bune condiții toate activitățile de învățare, predare, cercetare sau aplicative incluse în planul de învățământ;
  • de a pune la dispoziția studenților servicii de consiliere, cursuri sau seminare destinate susținerii și pregătirii acestora pentru a dezvolta abilități de învățare autoreglată;
  • de a oferi studenților suport tehnic din partea personalului specializat, asistență de tip help-desk etc;
  • de a dezvolta și aplica proceduri și de a realiza materiale suport specifice activităților didactice și de cercetare desfășurate online, tratând inclusiv aspecte care vizează comportamentul sau hărțuirea în mediul online, plagiatul, confecționarea de date, dreptul de proprietate intelectuală.

“Cadrele didactice care desfășoară activități în format online participă la programe de formare continuă pentru dezvoltarea competențelor digitale, și cu privire la abordări pedagogice inovatoare asistate de tehnologie, organizate de, sau cu sprijinul universității”, mai spune documentul.

Aspecte pedagogice specifice

Pe toată durata desfășurării online a activităților didactice, atât cadrele didactice, cât și studenții vor păstra camerele video deschise, în scopul facilitării comunicării”, spun standardele ARACIS.

Documentul mai spune că “resursele de învățare sunt diverse, accesibile, îmbogățite în privința modului de abordare a conținuturilor cât și referitor la forma de prezentare, fiind disponibile studenților, în orice moment, pe platforme informatice”.

Tipurile de resurse de învățare sunt menționate într-o listă care nu este exhaustivă:

  • “cursuri video pre-înregistrate, notițe de curs în format digital, fișiere audio/video, bibliografie cu acces digital, baze de date specifice, facilități de documentare prin internet, simulări, resurse educaționale deschise (RED) etc.”

Standardele mai prevăd că “elaborarea cursurilor și susținerea prelegerilor trebuie să se realizeze în format interactiv, conținuturile să fie prezentate într-o manieră logică și intuitivă, organizate pe unități de studiu secvențiale, ușor gestionabile de către studenți, cu precizarea rezultatelor învățării vizate, incluzând instrucțiuni clare cu privire la ceea ce se așteaptă să fie finalizat, până când, cum și în ce ordine. Navigarea în conținutul materialelor de studiu trebuie să fie logică și intuitivă”.

Se mai precizează că “în materialele de studiu pot fi incluse resurse disponibile pe Internet (videoclipuri, cursuri înregistrate, sarcini de lucru interactive, link-uri către alte resurse digitale etc.), cu scopul de a antrena studenții să participe activ la diversele tipuri de activități de învățare”.

  • E reluată regula, stabilită prin ordonanță de urgență, potrivit căreia “examenele de evaluare pe parcurs, precum și cele de finalizare a studiilor se desfășoară exclusiv în spațiul universitar“, dar se precizează că este “posibilă utilizarea metodelor de evaluare asistate de tehnologie”.
Tehnologii informaționale și de comunicații

Tehnologiile informaționale și de comunicații care pot fi folosite includ, potrivit documentului ARACIS:

  • Dispozitive informatice (calculatoare, tablete, echipamente și instrumente de videoconferință, echipamente multimedia);
  • Acces la Internet cu bandă largă;
  • Resurse digitale specifice (bibliotecă virtuală, inclusiv acces la baze de date de pe calculatoare din afara campusului, canal radio/TV, cloud, site web dedicat, resurse educaționale deschise);
  • Platforme informatice configurate în conformitate cu specificitatea programului de studii, accesibile de pe diferite dispozitive și sisteme de operare;
  • Aplicații pentru comunicarea pe diferite dispozitive, specifice activităților cuprinse în programele de studii sau care permit gestionarea acestora.

Documentul menționează nevoia de securizare a accesului la platformele informatice: acesta, precum și comunicarea cu studenții și studenții doctoranzi “se realizează în mod securizat, utilizând adrese de email instituționale”.

Ponderi maxime pentru predare, învățare, cercetare și aplicații practice în format online sincron

Documentul general prevede un set restrâns de ponderi maxime pentru ciclurile de studii și pentru tipurile de activitate.

Pentru fiecare domeniu în parte, există un document separat, ce include ponderi maxime pentru activitățile teoretice și cele practice.

Ponderi maxime pentru activități online în universități / Sursa: ARACIS

Potrivit documentului, “aceste valori sunt stabilite prin raportare la totalul orelor incluse în planul de învățământ pentru activitățile de predare-învățare, respectiv aplicații practice și de cercetare, dar se recomandă ca ponderea să fie păstrată și la nivelul fiecărei discipline”.

Standardele precizează că “aplicațiile practice de tip laborator sau similar se vor desfășura de regulă în format „față în față” în spațiul universitar. Prin excepție, aplicațiile practice, pentru care desfășurarea pe platforme sau utilizând programe informatice specifice conduce la o îmbunătățire a calității actului de învățare – predare, pot fi desfășurate în format online”.

“Personalul didactic propune modalitatea adecvată de desfășurare a activităților academice, în urma unei analize care are la bază criterii cum ar fi: nevoile specifice de învățare ale studenților și modul optim în care acestea pot fi atinse, rezultatele învățării vizate, conținuturile care trebuie parcurse și măsura în care acestea pot fi abordate în format online, avantajele aduse de tehnologie pentru a crește calitatea proceselor de învățare, predare sau cercetare, precum și disponibilitatea acestora pentru toți studenții”, mai spune materialul citat.

“Planul de învățământ și fișele de disciplină precizează numărul de ore de activități online și sunt comunicate studenților la începutul anului universitar prin publicare inclusiv pe platforma informatică utilizată. Fișele de disciplină menționează de asemenea activitățile care urmează să se desfășoare în format online”, precizează documentul.

Foto © Vadym Pastukh | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
INTERVIU Standardele pentru predarea online în universități au fost aprobate. La cursurile online studenții vor avea camerele deschise, iar tehnologia poate fi folosită în evaluări, care se fac obligatoriu față în față / La ciclul de licență, până la 50% din cursuri și 25% din activitățile practice pot fi online – Mădălin Bunoiu, ARACIS
Din toamnă, universitățile vor putea organiza cursuri online / Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care legalizează acest lucru
Universitățile nu vor fi verificate cum vor preda online în toamnă, după ce va fi adoptată ordonanța ce va legaliza cursurile online, spune Sorin Cîmpeanu: ARACIS „nu va face controale în fiecare universitate, pentru că nu este fezabil”, însă „investim încredere”

4 comments
  1. Este aiurea! Oricum nu trebuie inclus invatamantul online in IF (invatamant la zi cu frecventa). Cine vrea in online sa se inscrie la forma de invatamant ID (invatamant deschis la distanta) acolo sa faca pe platforme precum ZOOM sau MICROSOFT TEAMS sau de ce nu SECOND LIFE daca foloseste castile cu realitate virtuala.
    Lor le e dor de pandemie si de lockdown. Ei vor iara sa ne inchida in case cu ajutorul ordonantelor militare.

  2. E cam aiurea.
    Dacă la un curs participa, sa zicem, 100 de studenți, ce fel de platforma online va oferi posibilitatea de a “vedea” toți cei 101 participanți?
    Ce rost are sa spui ca 25% dintre activitățile practice sunt online, iar restul face2face? Cum poate fi motivat un asemenea demers? Cum poți gestiona orarul pentru așa ceva?
    Dacă studenții au unele cursuri online, și altele face2face, înseamnă ca vor avea o zi dedicata online? Căci altfel, e greu de motivat de ce cursul de la ora 10.00 este la Universitate iar laboratorul de la ora 12.00 este online. Observația este similară și în cazul profesorilor: cum vor face trecerea de la un curs/laborator online de la ora 10.00 la un curs/laborator face2face de la ora 12.00?

    Masuri heirupiste, ca sa nu ofere iluzia unei posibile schimbări. Din păcate, sunt cam în stilul ministrului educației. Dar… la ce te-ai putea aștepta de la ARACIS, având în vedere cine-l conduce…

  3. Învățământul universitar de 32 de ani este confiscat de o gașcă de mafioți securiști cu familiile lor și rezultatele slabe se vad in toate domeniile,forța de muncă cu studii superioare este pregătită necorespunzător.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rol mai puternic pentru studenți în Alianțele de Universități europene, mai mult sprijin pentru mobilitate și mai multă digitalizare: poziția Alianței organizațiilor de studenți din România privind Spațiul European al Educației

Studenții trebuie să participe mai mult la guvernanța Alianțelor de Universități Europene, mobilitatea fizică trebuie să-și păstreze importanța, iar Monitorizarea libertății academice trebuie inclusă în raportările europene privind statul de…
Vezi articolul