Guvernul a aprobat pentru trimiterea în Parlament proiectul Legii privind prevenirea separării copilului de familie, conform anunțului instituției. Propunerea legislativă urmărește reducerea numărului de copii care intră în sistemul de protecție specială și sprijinirea familiilor vulnerabile pentru a se evita separarea cu ușurință a copilului de familie, pe motiv că familia este săracă, comunitatea neputincioasă, iar copilului i-ar fi mai bine într-un serviciu de tip rezidențial, practici încă întâlnite în România, potrivit notei de fundamentare.
- La sfârșitul anului 2021 în sistemul de protecție specială 32% dintre copii, care aveau o măsură de protecție specială, au intrat în sistem ca urmare a situației economice precare a familiei.
- La 1 ianuarie 2022, erau înregistrate în SPREV un număr de 724 de centre de zi, aflate în 344 de localități din țară.
- 93% dintre comune nu beneficiază de nici un tip de centru de zi și numai 7% au resursele esențiale (centre de zi și specialiști) pentru prevenirea separării copilului de familie.
- 20% dintre comunele din țară se încadrează în categoria zonelor albe de servicii, nu au nici specialiști și nici servicii.
Astfel, ar urma să se pună bazele rețelei naționale a celor 150 de centre de zi pe care România și le-a asumat în PNRR și pentru care a primit 50 de milioane de euro fonduri nerambursabile. Ministerul Familiei a prelungit cu o lună, până pe 9 februarie 2022, termenul în care pot fi depuse proiecte pentru înființarea celor 150 de centre de zi.
Proiectul propune un mecanism de intervenție care să reducă numărul copiilor separați de familie care are la baza înființarea Observatorului Național al Copilului unde vor fi înscriși toți copii aflați în situații vulnerabile și va fi monitorizata aplicarea măsurilor din planul de servicii.
În funcție de situația de risc de separare în care se găsește copilul, se evaluează situația familiei și a copilului, apoi se realizează un plan de servicii prin care sunt oferite servicii sociale, de sănătate, educaționale copiilor și părinților.
”Modul de colectare a datelor în Observator va fi inedit. În fiecare localitate, va exista o structură comunitară consultativă, căci comunitatea locală este și cea care cunoaște cel mai bine situația celor care au nevoie de ajutor. Din ea pot face parte de la directorul școlii, polițist de proximitate sau preot, până la medicii de familie sau membri ai societății civile, reprezentanți ai ONG-urilor etc. Munca celor care vor face parte din această structură va fi plătită, iar indemnizația de ședință este egală cu 1% din salariul primarului”, potrivit ministrului Gabriela Firea.
Inițiativa clarifică și detaliază situațiile care pot duce la separarea copilului de familia sa, reglementează evaluarea situației de risc de a fi separat de familie a unui copil, prezintă normele în baza cărora va fi realizată intervenția autorităților administrației publice locale, stabilește instituțiile și serviciile cu atribuții în activitatea de prevenire a separării copilului de familie.
Proiectul va fi trimis în Parlament, unde urmează dezbaterile în cele două camere. Dacă și când va fi aprobat, actul normativ trebuie promulgat de președinte și intră în vigoare numai după publicarea lui în Monitorul Oficial. Pentru ca această lege să fie aplicată, Ministerul Familiei trebuie să elaboreze normele metodologice de aplicare a prevederilor în termen de 120 de zile de la acel moment.
Principalele prevederi ale Legii privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie:
- Situațiile care pot duce la separarea copilului de familia sa:
- situația economică și condițiile de viață precare existente în mediul său familial și/sau în comunitate, cum ar fi sărăcia monetară sau sărăcia extremă;
- situația socială și mediul social necorespunzător, care pot exercita influențe nefaste asupra copilului;
- starea de sănătate a fiecărui membru de familie;
- nivelul de educație scăzut al familiei;
- mediul violent existent în familie, care poate afecta relațiile dintre adulți, dintre copii și dintre adulți și copii;
Copilul este considerat a fi în situație de risc și în anumite situații de vulnerabilitate cu care se confruntă el însuși, cum ar fi comportamentul delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consumul de alcool și de droguri, tentativă de suicid.
Evaluarea situației de risc a unui copil va fi realizată de către serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului și vor fi verificate următoarele aspecte:
- acoperirea nevoilor esențiale/ de bază, fizice, afective, intelectuale și sociale pentru dezvoltarea copilului, menținerea stării de sănătate și asigurarea securității sale fizice, a moralității și autonomiei specifice vârstei sale;
- calitatea relațiilor copilului cu părinții și capacitatea acestora de a se mobiliza în interesul copilului;
- impactul contextului familial și al mediului social asupra situației și dezvoltării copilului.
După evaluarea copilului și a familiei acestuia, serviciul public de asistență socială întocmește planul de servicii pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Planul de servicii se aprobă prin dispoziție a primarului și contine servicii sociale, de sănătate, educaționale pentru copil și, în mod obligatoriu, servicii pentru părinți.
Instituțiile și serviciile cu atribuții în activitatea de prevenire a separării copilului de familie:
- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse;
- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;
- Structura comunitară consultativă;
- Serviciul public de asistență socială.
Se înființează Observatorul Național al Copilului, prin intermediul căruia vor fi identificați și înregistrați toți copiii aflați în situație de risc de separare de familie și va fi monitorizata punerea în aplicare a planului de servicii.
Funcțiile Observatorului local al copilului sunt:
- colectarea sistematică a datelor cantitative și calitative cu privire la copiii aflați în risc la nivelul unității administrativ teritoriale;
- monitorizarea punerii în aplicare a planurilor de servicii pentru copiii aflați în situație de risc
O altă noutate a proiectului de lege este cea referitoare la finanțarea serviciilor destinate prevenirii separării copilului de familie, înființate de către comune, orașe și municipii:
- bugetul de stat – în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, potrivit propunerilor formulate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe baza standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
- bugetul local al municipiilor, orașelor și comunelor;
- donații, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.
Pentru serviciile publice de asistență socială nu există în prezent niciun mecanism de finanțare, acestea fiind nevoite să asigure activitatea de prevenire a separării copilului de familie din bugetele locale, astfel că se propune asigurarea finanțării de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel mult 50% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de copii înregistrați în Observatorul Copilului și a standardului de cost pentru serviciile sociale aprobat prin hotărâre de guvern.
Pentru autoritățile administrației publice locale care au copii cu măsură de protecție specială, stabilită în condițiile legii, finanțarea se asigură în proporție de cel mult 25%.
De asemenea, prin proiectul de lege se stabilește cadrul legal necesar finanțării programelor destinate activității de prevenire a separării copilului de familie de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Finanțarea este acordată pentru următoarele activități:
- acordarea de ajutoare de urgență familiilor care au în îngrijire copii expuși riscului de separare a copilului de familie;
- abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități expus riscului de separare de familie;
- servicii de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copiii expuși riscului de separare de familie;
- organizarea de cursuri de dezvoltare a abilităților parentale pentru familiile care au în îngrijire copii expuși riscului de separare de familie.
În termen de 1 an de la intrarea în vigoare legii, serviciul public de asistență socială are obligația de a înregistra în Observatorul copilului, urmare a realizării vizitelor la domiciliu, toți copiii din unitatea administrativ-teritorială aflați în situație de risc de separare.
În termen de 120 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse modifică anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire ale copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, precum și pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială și a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din 01 septembrie 2015
Proiectul de lege a fost asumat de România ca parte din PNRR. Una dintre reformele prevăzute în cadrul Componentei 13 – Reforme Sociale, vizează crearea unui nou cadru legal pentru a preveni separarea copiilor de familie.
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
A fost prelungit termenul până la care primăriile pot depune proiecte pe PNRR pentru centre de zi dedicate copiilor vulnerabili. Ce pot face copiii în aceste instituții
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Redacția
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi