Schimbarea structurii anului școlar de la semestre la module nu ar avea niciun impact asupra reducerii gradului de analfabetism funcțional, potrivit unui scurt interviu acordat de cercetătorul Dacian Dolean pentru Edupedu.ro. Acesta spune că „nu am citit nici un studiu în literatura de specialitate care să demonstreze că schimbarea structurii anului școlar este un factor care ar putea îmbunătăți semnificativ rata alfabetismului funcțional”.
Specialistul explică faptul că ideea testărilor standardizate finale și inițiale „este foarte bună”, cu o condiție: „aceste tipuri de evaluări au fost deja pilotate, dacă există indicatori psihometrici buni, dacă s-a asigurat structura logistică pentru administrarea lor în mod corespunzător”.
Reamintim că miercuri, 30 martie, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat modificări substanțiale ale structurii anului școlar, prin trecerea de la semestre la module, precum și susținerea pentru eliminarea obligativității tezelor. Cînd a fost întrebat ce rezultate speră să obțină Ministerul Educației după desființarea semestrelor și eliminarea tezelor?, Cîmpeanu a răspuns: „o pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze”.
L-am întrebat pe Dacian Dolean ce părere are despre noile schimbări în evaluarea elevilor anunțate de ministrul Educației? Este justificată renunțarea la teze? Ce efect ar avea împărțirea pe module în loc de semestre?
Răspunsul cercetătorului:
„Ideea evaluării inițiale (la începutul anului) și finale (la sfarsit de an) e foarte bună. Profesorul trebuie să înțeleagă ce știe elevul înainte să înceapă să îi predea, și despre rolul evaluărilor inițiale am mai scris în Edupedu cu mai multe ocazii. Dacă aceste tipuri de evaluări au fost deja pilotate, dacă există indicatori psihometrici buni, dacă s-a asigurat structura logistică pentru administrarea lor în mod corespunzător, atunci aceste evaluări ar trebui să fie benefice.
De asemenea, ideea evaluării sumative (la final de an) este foarte bună, atât timp cât respectă condițiile pe care le-am precizat mai sus și este corelată cu evaluarea inițială.
Desființarea semestrelor și înlocuirea lor cu 5 module va continua lungul șir de măsuri care creează instabilitate și impredictibilitate, fără să aibă o susținere științifică. Nu îmi este clar motivul pentru care s-ar lua această decizie, dar dacă intenția este de a fragmenta anul școlar, de ce nu se împart atunci semestrele în două, rezultând 4 sferturi? În felul acesta se păstrează structura existentă a anului școlar (semestre), dar se poate crește fragmentarea anului școlar, făcându-se schimbări minimale. Profesorii, elevii, și părinții au nevoie de stabilitate, și orice schimbare vine cu costuri enorme asupra funcționării sistemului de învățământ. Aceste costuri trebuie văzute ca o investiție. Dacă nu avem date care să sprijine investiția, ce motive am avea să o facem? De exemplu, nu văd cum această măsură va duce la scăderea analfabetismului funcțional, așa cum a precizat d-l ministru, deoarece nu am citit nici un studiu în literatura de specialitate care să demonstreze că schimbarea structurii anului școlar este un factor care ar putea îmbunătăți semnificativ rata alfabetismului funcțional.
Eliminarea tezelor din cauză că s-ar introduce evaluările inițiale și sumative nu este justificată. Eu sper că experții în științele educației consultați de d-l ministru vor ști să-i explice că scopul evaluării intermediare (extemporale, teze) este diferit de cel al evaluării inițiale și de cel al evaluării finale. Și sper că d-l ministru va fi consiliat ca în viitor să anunțe asemenea schimbări radicale cam așa: “În urma cercetărilor făcute de experții de la minister, a rezultat că schimbarea X produce un efect Y pe termen mediu, si Z pe termen lung. Rezultatele acestui studiu au fost evaluate de către evaluatori externi independenți, și au fost publicate în jurnalul M. În consecință, am decis să facem această schimbare.”
__________
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.
În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.