Specialiști români în tranziție ecologică, din străinătate, ar trebui atrași într-o rețea de experți – “brain network” – recomandarea Administrației Prezidențiale

130 de vizualizări
Foto: © Joshua Rainey | Dreamstime.com
O rețea de experți români în domeniul sustenabilității și al tranziției ecologice ar putea fi întocmită de Ministerul Educației și de Ministerul Afacerilor Externe, pentru a contribui la formarea de funcționari publici conștienți de schimbările climatice, după cum se sugerează în raportul “Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, lansat săptămâna trecută în dezbatere publică de Administrația Prezidențială. Rețeaua ar include atât specialiști români, cât și absolvenți de universități din afara granițelor “care ar putea fi interesați să își petreacă perioada sabatică în România, în serviciul public”.

“Trebuie să profităm de această expertiză românească de peste hotare. Ea poate sprijini Guvernul în elaborarea de politici publice, dar reprezintă și o bază pentru a recruta noi experți pentru administrația publică”, remarcă autorii raportului care evidențiază că “digitalizarea poate contribui la integrarea rețelelor de experți români din țară și din diaspora într-o rețea cuprinzătoare a experților români în domeniul tranziției ecologice și al sustenabilității”.

  • Documentul a fost redactat de un grup de lucru din care fac parte profesori universitari, meteorologi și cercetători români (lista la finalul articolului) și vine în contextul în care “recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte științifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor”, potrivit instituției Președintelui. Timp de o lună, se așteaptă propuneri la adresa de mail clima@presidency.ro.

“Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației se pot implica activ în identificarea unor tineri absolvenți, de la universități din afara țării, care ar fi interesați să lucreze în sistemul public românesc pe domenii legate de schimbări climatice, precum și profesioniști români care ar putea fi interesați să își petreacă perioada sabatică în România, în serviciul public [N. Red. – o perioadă de concediu plătit acordat unui profesor universitar sau unui alt lucrător pentru călătorie sau studiu, de obicei un an pentru fiecare șapte ani lucrați].

Pentru aceste categorii, Guvernul ar trebui să elaboreze programe de atragere a talentului (prin acordarea de stimulente bănești și non-bănești). Având aceste unități ca noduri ale rețelelor, este oportună crearea unor rețele ale funcționarilor și experților publici în domeniul schimbărilor climatice, care să faciliteze schimbul rapid de informații, date și bune practici în administrația centrală și locală”, scrie în document.

Iar autorii raportului exemplifică:

“Dacă ritmul acumulării de expertiză în materie de schimbări climatice a fost destul de lent în țară, români plecați peste hotare au ajuns să se specializeze și să lucreze în domeniul schimbărilor climatice în țări cu politici climatice mai avansate sau în organizații internaționale. La Londra, există, de exemplu, o comunitate de români cu expertiză în finanțare „verde”, în vreme ce la Bruxelles există o comunitate de români cu expertiză în politici „verzi” europene.

În Danemarca, de asemenea, s-a dezvoltat o „Rețea a experților români în sustenabilitate și tranziție energetică”, cei mai mulți deținând o expertiză valoroasă în domeniul energiei eoliene terestre și offshore. Există și alte exemple bune de urmat, cum ar fi „Ad Astra”, „Coaliția Business for Nature” sau „Brainmap” al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)”, se mai notează în raport.

Cum s-ar putea stabili această rețea

“O bază de date a rețelelor de experți români din diaspora (disponibili pentru consultări pe teme de politici publice) poate fi întocmită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. În acest sens, MAE poate mobiliza Rețeaua de Diplomație Climatică, lansată în 2021. Ambasadele din rețea pot primi sarcina de a identifica talentul românesc din diaspora și de a centraliza informația, cu sprijinul Centralei MAE.

Baza poate include numele persoanei, afilierea, contactul, o scurtă descriere a expertizei și entitățile spre care dorește să își ofere expertiza. Menținerea rețelei se poate face și prin evenimente dedicate organizate de ambasadele românești cu staff-ul ambasadelor direct implicat în procesul de extindere și consolidare a rețelei”, conform documentului.

Raportul, integral mai jos:
Cine sunt membrii grupului de lucru, conform raportului (extras):

Foto: © Joshua Rainey | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Universitățile trebuie să joace un rol crucial în formarea unor absolvenți care sunt pregătiți pentru economia ‘verde’, arată raportul “Limitarea schimbărilor climatice” al Administrației Prezidențiale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like