Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus referitor la subiectele de la proba de matematică la simularea Evaluării Naționale 2024, că sunt “așa cum trebuie să fie niște subiecte la un examen național”. Declarația sa de la Euronews vine în contextul în care mulți părinți și elevi au scris pe grupuri sau rețele sociale că subiectele nu au respectat programa școlară, au fost grele și doar elevii care au făcut meditații ar fi putut să le rezolve sau că nu puteau fi rezolvate în doar 2 ore.
“Subiectele de la simulare sunt așa cum trebuie să fie niște subiecte la un examen național,” a spus secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, la Euronews.
Reacția secretarului de stat vine după ce subiectele de la proba de matematică, la simulare Evaluării Naționale au stârnit controverse în mediul online. Părinții și elevii au acuzat că subiectele au fost prea grele, că nu le putea face orice elev de clasa a VIII-a, ci doar cei care au făcut meditații, sau că nu au avut suficient timp la dispoziție.
Sorin Ion a mai spus că subiectele puteau fi rezolvate în timpul de 2 ore, alocat examenului, a fost testat și acest lucru”.
Însuși profesor de matematică, secretarul de stat a evitat să aprecieze dacă subiectele sunt grele sau ușoare. “Nu știu dacă este sănătos să vorbim despre subiecte foarte ușoare sau dacă e bine să avem subiecte ușoare și oricum e discutabil. Nu veți găsi niciodată unanimitate în părerile profesorilor de matematică cu privire la nivelul de dificultate. Unii vor spune că sunt ușoare, alții vor spune că sunt grele. (…)”.
“Nu este nimic din afara programei școlare (…) aici mai este și la alegerea profesorului. Într-adevăr, cât de mult insistă pe anumite componente”, mai spune secretarul de stat.
Sorin Ion mai spune totuși că “dacă toate subiectele ar fi foarte ușoare, atunci intrarea elevilor sau ierarhizarea elevilor pentru admiterea la liceu ar fi foarte complicată”.
Redăm intervenția integrală a secretarului de stat la Euronews
Euronews: Ați văzut subiectele? Vi s-au părut că au avut un nivel mediu spre ridicat, în ceea ce privește dificultatea?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Da, am văzut subiectele, le am chiar în față la acest moment și cred că se impun niște niște precizări. În primul rând, nu știu dacă este sănătos să vorbim despre subiecte foarte ușoare sau dacă e bine să avem subiecte ușoare și oricum e discutabil. Nu veți găsi niciodată unanimitate în părerile profesorilor de matematică cu privire la nivelul de dificultate. Unii vor spune că sunt ușoare, alții vor spune că sunt grele. Orice subiect la orice examen național trebuie să îndeplinească câteva condiții. Unu, să respecte programa, o face, să aibă un nivel de dificultate crescător, subiecte ușoare care să reflecte competențe de bază, până la subiecte care trebuie să facă diferența între un elev bun și un elev foarte bun. Ori, din punctul nostru de vedere, subiectele date astăzi la simularea examenului de matematică respectă toate aceste toate aceste condiții. Ar mai fi o condiție, evident, să poată fi rezolvată de un elev mediu în intervalul de timp de 2 ore cât este alocat examenului și a fost testat și acest lucru. Din punctul nostru de vedere, nu sunt probleme, și apoi mai e încă un lucru, vorbim despre o simulare și noi pregătim examenul din toate punctele de vedere: din punct de vedere tehnic, din punctul de vedere al obișnuirii copiilor cu atmosfera de examen, dar și din punct de vedere al calibrării subiectelor. Să nu uităm că de anul acesta putem să facem analize foarte amănunțite pe rezultatele evaluării, pentru că avem la dispoziție platforma digitalizată de evaluare. Acolo vom putea vedea, de exemplu, cât la sută dintre elevii noștri au răspuns la subiectul considerat foarte greu.
Dar, ceea ce este important la rezultate este că rezultatele să se încadreze într-o curbă de distribuție normală, într-o curbă a lui Gauss, pentru că nu toți elevii vor lua nota 10, așa cum nu toți elevii vor lua nota 4. N-aș pune așa o ștampilă pe subiecte, că sunt grele sau că sunt ușoare, sunt așa cum trebuie să fie niște subiecte la un examen național.
Euronews: Domnule secretar de stat, am încercat să consultăm experți și profesori. Au fost situații în care s-a semnalat faptul că la geometrie, cel puțin, deja, nu mai se vorbește despre noțiuni predate la clasă și despre informații pe care un elev le poate obține doar la meditații, la orele suplimentare. Orele de pregătire pe care alege să le facă sau nu.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Este exclus. Aici în ceea ce privește respectarea programei școlare, nu avem niciun dubiu. Evident că atunci când discutăm despre programă trebuie să mergem mai departe la conținuturile propriu-zise ale lecțiilor. Ori aici mai este și la alegerea profesorului. Într-adevăr, cât de mult insistă pe anumite componente, dar nu este nimic din afara programei școlare. Nu sunt de acord cu această abordare în calitatea mea de profesor de matematică de data asta. Și credeți-mă că în familia mea toți suntem profesor de matematică și discutăm despre aceste lucruri. Deci nu cred că este o părere, nici măcar unanimă, dar nici bazată pe realități.
Euronews: Am încercat să consultăm și grupurile active de părinți acolo unde este stârnită o îngrijorare. În ceea ce privește următoarea chestiune, se întreabă părinții este nevoie ca copilul meu să facă meditații pentru a ajunge la un liceu bun, la un liceu de prestigiu?
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Nu, în mod normal, ceea ce se face la școală trebuie să fie baza pregătirii. Meditația este o chestiune la decizia părintelui. Este cumva și în mod prin care părintele se simte, simte că a făcut totul pentru copilului. Dar așa cum spuneam mai devreme, la parcurgerea integrală a programei școlare în timpul orelor de curs, toate temele care au fost prezentate sau care au fost abordate prin subiectele de la simulare se parcurg. Nu trebuie să ne gândim vreodată că vom calibra niște subiecte pe pregătire suplimentare. Subiectele sunt calibrate pe activitatea de la clasă, la fel este adevărat. Întotdeauna la un examen trebuie să fie un subiect, două subiecte care să facă diferența între copii excepționali și copiii buni și foarte buni. Și lucrul ăsta se întâmplă de asta și sunt și subiecte mai mai mai dificile. Să știți că dacă toate subiectele ar fi foarte ușoare, atunci intrarea elevi sau ierarhizarea elevilor pentru admiterea la liceu ar fi foarte complicată.
Euronews: În urma subiectelor de astăzi, domnule secretar de stat, foarte pe scurt, vă rog, ce ar fi putut să facă diferența între nota nouă și nota 10?
Sorin Ion, secretar de stat, Ministerul Educației: Ca de obicei, subiectele de geometrie sunt cele care pun problemele cele mai mari de la ultima parte, de la subiectul trei, problema numărul6. De asemenea și la problema numărul cinci, cu al 2-lea punct este întotdeauna prin tradiție, ceva mai dificil, dar v-am spus care este și scopul. O evaluare la toți copiii la care toți copiii ar lua nota 10, nu mai este evaluare. Asta să fie clar, orice teorie ne spune…”
Citește și:
Subiecte Matematică simulare Evaluarea Națională clasa a VIII-a 2024
Baremele de corectare și notare pentru Matematică, simularea Evaluării Naționale 2024, publicate de Ministerul Educației
Simulare Evaluarea Națională 2024. Peste 1.000 de elevi care au fost luni, la proba de Română, nu au mai venit marți la Matematică
Redacția
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Matei Pop
19 comments
Sunt de părere ca dacă ministrul educației le-ar elevilor evaluarea national a care se va da în vara nici atunci unii dintre ei nu ar putea sa facă de peste 8 9 sau chiar de 10 .Ei bine nu putem spune ca a fost cea mai grea simulare posibila dar dacă copilul nu prea se descurca la matematica de ce le da asa greu.Statisticile spun ca în toți anii s-au luat mai mari atât la simulare cât și la examen .Dacă copilul sa zicem ca vrea la al doilea cel mai bun liceu din oraș și la lb romana ia nota 9 9 50 sau 10 și la matematica ia 5 6 sau 7 îl faci pe copil sa plângă,părinții la fel sa plângă,sa fie certat de către părinți și asta ar putea duce chiar la o stare de depresie din partea copilului respectiv. Apropo de statistici doar cei care se duc la olimpiade la mate,au 10 pe linie la mate au putut lua 10 în simulare și cei care sunt de 7 8 9 au luat note între 5 7 sau chiar mai puțin de 5.Eu zic ca în vara sa nu se dea nici foarte ușor da nici foarte greu ca să ii spulberați visul acelui copil…..
Nu ați înțeles pe deplin fondul problemei. Corect ar fi să crească, în egală măsură, și gradul de dificultate a subiectelor de la limba română. Altfel, nu este corect față de copiii excepționali de structură umanistă. Ei, chiar dacă pot lua în jur de 9 și la matematică, nu au șanse egale cu cele ale matematicienilor înzestrați. Aceștia din urmă sunt favorizați de gradul mediu de dificultate și de rezolvările standardizate ale subiectelor de la limba română.
Va răspund ff sincer! copiii care au 9…10….la simularea de la romana si nu tot atat la matematica ,atunci cand ii intrebi “cine e….” raspund ” 12″.cand ii intrebi “cat este…” raspund AB. deci, eu nu ma incred in notele obtinute la romana…ei nu inteleg ce vorbesc si ce li se spune. asta
Nu ați înțeles pe deplin fondul problemei. Corect ar fi să crească, în egală măsură, și gradul de dificultate a subiectelor de la limba română. Altfel, nu este corect față de copiii excepționali de structură umanistă. Ei, chiar dacă pot lua în jur de 9 și la matematică, nu au șanse egale cu cele ale matematicienilor înzestrați. Aceștia din urmă sunt favorizați de gradul mediu de dificultate și de rezolvările standardizate ale subiectelor de la limba română.
Dincolo de continut, exista o eroare de construcție a subiectelor la matematica dpdv al metodicii. S-a mai vorbit despre asta dar degeaba: dai (sau pierzi) 0,5 puncte la o grila de inceput pe care in principiu o rezolvi in 5 minute si dai (sau pierzi) 0,3 puncte pe un subiect dificil pe care il rezolvi daca esti foarte bun la matematică intr-o jumatate de ora, scriind cel putin o pagina. Haideti domnilor specialisti in subiecte si explicați-ne noua, profesorilor mediocri din tara asta, care e logica? Ce relevanta are acest tip de notare pentru a-i diferenția pe cei buni? Am vazut prea multi copii care din cauza emotiilor gresesc la grile de inceput pentru ca se grabesc sa le ramana tîmp sa lucreze problemele finale.
Înțeleg că un elev mult peste medie la limba română trebuie să-și ocupe cuminte locul în clasament după cei cu har la matematică. La testările pe care le elaborați, el nu are nicio șansă să-și demonstreze valoarea. Din lipsă de corectori capabili și obiectivi, subiectele la limba română sunt din ce în ce mai “matematice”. De exemplu, acum, la ultimul subiect, cel de “creativitate”, s-a ales rezumatul :))). Poate așa trebuie să fie. Pe termen lung, este mult mai greu să înregimentezi un spirit umanist. Nu mai bine îi tai aripile încă de la început?! Altfel, riști să zboare peste toate regulile și cutumele care îți mențin confortul status-quo-lui.
Secretul lui Polichinelle : ministerul elaborează subiecte pentru evaluări astfel încât să demonstreze cât de slabi sunt profesorii, nu elevii. Această simulare a fost susținută cu o lună mai devreme decât în mod obișnuit. Au fost evaluate conținuturi care în mod normal erau predate sau recapitulate până în martie. De exemplu, la română am fost obligați să predăm doar (cine a mai avut timp de sistematizare sau evaluare) conținuturi care apar în planificarea noastră chiar și în martie. Deci, despre ce vorbim?
Problema cea mai mare este că s-a anunțat simularea abia pe la jumătatea lui decembrie. Daca se știa de la începutul anului școlar când este programată simularea, atunci profesorii aveau timp sa planifice conținuturile de predat si sa programeze recapitularea pentru materia din clasele anterioare.
Aplicația cu bisectoarele interioare e des intalnită, de referință, iar cea cu cerința de a demonstra ca patrulaterul este romb e problemă clasică pentru rezolvare in clasă (la momentul potrivit capitolului ).
Problema cu raportul ariilor putea fi facută și cu notații avantajoase pentru arii si folosirea teoremei ariilor de la asemănare! Mai scurt, mai rapid, mai intuitiv!
E bine oricum că s-a ridicat ștacheta!
Bazinul de elevi e tot cel care e; da, notele pot fi cu mediana pe altă poziție față de cea dată
cu alt fel de subiecte, dar copiii care învață ar trebui să știe că un așa subiect ajută elevii să se departajeze d.p.d.v.al punctajului in mod firesc și necesar!
Din punctul meu de vedere, s-ar cuveni mai mult timp de lucru!
Dacă noi creăm un context cu o necesară focusare pe viteză prea mare , riscăm să ierarhizăm după automatisme create in urma lucrului mult, in detrimentul comportamentului de adaptare creativă la situații noi, cu formarea acelei răbdari benefice întrării profunde in contextul problemei!
Știm, ideal e si repede, si bine, dar presiunea examenului e mare si deci consumatoare de resurse!
Managementul timpului (pentru redactare, pentru verificarea celor scrise) contribuie la calitatea expunerii , iar aceste repere de meticulozitate rămân pe viață dacă sunt exersate!
Se poate contura astfel, prin deciziile evaluatorului, un progres sistemic!
f . corect!
Ce bine ar fi ca fiecare sa si vada de meseria lui! Doamnele care au copii in cl a 8 a ar trebui sa si vada de meseria lor! Asa cum ele nu sunt de acord ca cineva din exterior sa le spuna cum sa fi faca treaba la serviciu , cum sa si petreaca timpul liber,asa nici ele nu au dreptul sa comenteze ce fel de test se da la simulare! Daca e greu, e greu pt toti!!!! Si ar fi cazul sa avem un examen national in care nota 10 sa apara doar acolo unde e cazul.Pt ca in clasa a 9 a,cei cu note mari la ex nat cl a 8 a, se cred olimpici la matematica si ei nu stiu nici ec de gr 2. Pt cine e grea matematica,exista profilul uman. Dar, cum sa se laude mămicile ca au copiii la uman? E o mare rusine in capul lor de complexate!! Desi,e f normal ca acei copii care nu au matematica la suflet, sa faca altceva. Sunt tot minunati! Parintii pun o presiune absurda asupra copiilorl. Apoi,arunca problema in curtea scolii. Fiecare trebuie sa si vada de meseria lui. Mamele care se cred mai deștepte decat profesoarele copiilor lor, sa predea 2 zile! Apoi, sa vorbească!
Stimata doamna, unde incadrati un copil de 9,50-10 la romana si care a facut acea problema grea la matematica, dar din cauza emotiilor a gresit 4 grile banale la matematica?
Dumneavoastra ca parinte ce sfat i-ati da copilului cand vine acasa plans si spune ca vrea sa moara ?
Se evidentiaza undeva ca acest copil este capabil si ca a fost printre putinii copiii care au rezolvat acea problema? Poate intra acest copil, pe uman, la un liceu bun, daca o trage matematica in jos ?
Îți dai cu părerea din auzite sau chiar înțelegi acele subiecte, tovarășe? Crezi că ești în stare să le rezolvi? Tare mă îndoiesc că ești capabil sa le citești daca tot le ai in fata. Mai bine recunoaște că ați gafat-o si da-ti demisia că e prea mare pălăria pentru capul tau chel.
5 minute pe subiect în condițiile în care 15 min a durat să-și scrie copiii numele. Ultimul subiect are enunțul greșit, tu poți rezolva problema aia așa cum e data?
Sa va fie rusine.
Da, cam așa ar trebui să arate subiectele la EN, matematică. Dar e greu de crezut că se va menține acest nivel de dificultate și la examenul din vară. Vox populi nu va fi ignorată taman în an electoral.
Are dreptate domnul secretar de stat, dar am o mențiune de făcut. mie mi se pare că rezolvarea subiectelor de evaluare națională necesita mai mult timp. Un absolvent foarte bun de liceu poate termina lejer într-o oră subiectele de M1 mate-info sau științe ale naturii, dar este aproape imposibil că un absolvent foarte bun de clasa a 8-a sa reușească să termine într-o oră un subiect de Evaluare Națională. Diferența este că la Bacalaureat au 3 ore, iar la EN sunt doar două ore. Eu as propune sa se mărească timpul la 2. ore și 30 de minute la clasa a 8-a.
Sunt prea ușoare. Vreți selecție reală, concepeți subiecte adevărate, nu glumițe proaste. Așa, li s-a urcat tuturor la cap că elevul e notat greșit de profesor care-l ține numai în 5 când la examen ia uite, ia de la 7 în sus! (Și e din cauză că examenul e făcut pentru cei mai slabi dintre cei slabi.) Era avalanșă de medii de 10 la matematică și la liceu descoperă profesorii că elevii de 10 sunt practic complet pe lângă și-și meritau mediile mici din gimnaziu.
Hai să fim puțin curajoși și să nu mai ascundem praful sub preș. E nevoie de mult efort – din partea elevilor în primul rând, a profesorilor, a părinților și în special din partea ministerului – pentru a se îndrepta ce s-a stricat până acum.
Unele situații cu elevi de 5 la clasa și de la 7 în sus la examen sunt posibile și reale în 2 situații:
1) Copilul este de nivel slab-mediocru, dar se pregătește în privat cu un alt profesor și acesta îi explică mai bine.
2)Copilul este de nivel slab-mediocru, dar ar putea să facă mai mult și mai bine, dar profesorul de la clasa l-a etichetat deja și nu-și mai bate capul cu el. Când apare rezultatul bun la examen, profesorul de la clasă e “șocat” pentru că știe că nu e munca lui, că nu a făcut o oră de pregătire remediazlă, și-atunci apare frustrarea.
De ce e frustrat un cadru didactic care face pregătire privată cu elevii buni de la clasă, dar nicio oră de pregătire remediazlă cu cei în prag de corigențiă? Pentru că “prostul nu cunoaște om mai deștept decât el însuși”, pentru că refuză să accepte că și elevii “slabi” pot progresa dacă li se oferă șansa și încurajarea necesare.
Și ar mai fi și situația în care elevul e de 5 la clasa, peste 7 la examen pentru că a refuzat sa facă pregătire cu profesorul de la clasa.
Cunosc situații în care elevii sunt așezați în bănci după cum fac pregătire împreună (grupe de câte 3-4 elevi) în particular cu profesorul de la clasă. Cei care “sunt mirosiți” că fac pregătire cu alt profesor, suportă consecințele: sunt hăituiți ,chiar dacă se vede progresul lor, pentru a le demonstra profu de la clasă că “elevul tot prost a rămas”. Pentru astfel de “cadre didactice” nu pot decât sa le urez la multe reclamații din partea părinților și chiar cercetări penale prin care sa le fie verificate și averile, pentru sunt excrecabili pentru societate, moralmente vorbind!
•Profesorul se antrenează odată cu elevii lui in a deveni maestru!
• Antrenamentul lui se poate pierde, dar până la un punct! Și-l poate rapid recalibra , căci e ca mersul pe bicicletă!
•Clase cu copii care pot și vor (contează ordinea cuvintelor!) să susțină un efort mare vor face dintr-un profesor, in timp, un maestru al meseriei lui!•Măiestria intr-o meserie nu se pierde! Ea se transformă, devenind tot mai valoroasă pentru comunitate!
•Nu toate clasele au același nivel, același potențial- ca și indivizii diferiți! Deci nu toți profesorii au aceleași șanse!
•Un profesor antrenat nu este neapărat un maestru in meseria lui! Am văzut profesori- antrenori care formează elevi cu deprinderi de calcul bune, dar matematica e dincolo de asta!
•Dacă un director nu este onest cu nevoile societății și vrea să se facă doar plăcut unor grupuri de interese care apasă sistemul spre a le fi apreciați copiii fără efort, nu acordă șanse egale de devenire profesorilor din școală; acea instituție va descrește valoric în timp din cauza managerului defectuos, pe care directorii nu il vor recunoaște! Vorbesc aici de localități mici, inclusiv orașe mici, unde paradigma despre ce este școala e viciată! Starea de confort nu va duce niciodată la progres intelectual, psihic pe termen lung nici pentru individ, nici pentru comunitate, societate! Dar este visul pe care un manager ipocrit are cui sa il vândă: la noi in școală te distrezi in fiecare oră și ai rezultate bune ( iar eu primesc de la minister pentru fiecare trup adus ,, la mine in școală ” o sumă de bani anual, pe care o voi cheltui cum vreau eu)!
Pericolul e că formează comunității credințe care vor da cultura locului ( pe care apoi o definim mafiotă, de care nu mai putem decât greu scăpa-asta dacă nu ne mai convine).
Așadar, orice exercitiu de a citi o realitate, printr-o simulare, un examen va crea un moment scurt de trezire, in care vina se va da, evident, pe profesori de la clasă -cu motivația că ei sunt plătiți pentru rezultate bune, nu pentru efort, nici pentru deschiderea de a încerca ceva( câteodată imposibilul) , pentru că asta e ….nemăsurabil total!
Și profesorii sunt diferiți și puși in contexte diferite ( nefiind roboți!), având frustrări individuale, stadii de moralitate diferite (unii își vor aroga statutul de cunoscători absoluți ai tuturor contextelor, ai tuturor felurilor de indivizi, alții sau aceiași vor folosi sistemul pentru a-și forma și întreține relații personale din funcții in C.A. etc.!).
In statul român ei, profesorii, sunt foarte vulnerabili, iar societatea se face că nu vede asta de multe ori! Sunt plătiți prost, după criterii valorice confortabil făcute (vezi grilele de salarizare, cele pentru gradații de merit!).
Cu cât mai puțină cunoaștere, cu atât mai mult diletantism!
Plata va veni pentru fiecare cetățean al acestei țări când nici nu ne vom aștepta! Și nici nu ne putem închipui azi cât de mare va fi ! Și va avea atâtea forme…!
Și ne va durea mai mult decât ne doare azi! Pe toți!
Ar fi interesant de aflat, pentru ultimii 10 ani, câți elevi au fost transferați în clasa a IX-a, după repartizarea computerizată, cu încălcarea condițiilor de medie. Din punctul meu de vedere, bazat pe experiența de la catedră, realitatea șterge pe jos cu toate argumentele științifice și pedagogice privitoare la repartizarea corectă a elevilor. Mediocritatea de partid neagă și profanează anual meritocrația admiterii.