Ponderea mare a subiectelor de tip grilă la Evaluarea Națională este criticată de profesorul de matematică Sorin Haiduc. „Tipul de subiect pentru Evaluarea Națională este extrem de nociv pentru pregătirea matematică. Este inadmisibil să mergi până la nota 7 cu subiecte de tip grilă, prin care evaluez poate mai mult norocul decât competențele”, a declarat profesorul Sorin Haiduc, în cadrul unei dezbateri organizate miercuri, 3 aprilie, de Casa Corpului Didactic Galați și de Proiectul MERITO.
„Cu siguranță raționamentul matematic sau gândirea matematică nu este evaluată în niciun fel” prin subiectele de tip grilă care au o pondere de două treimi din totalul itemilor de la examenul susținut de absolvenții claselor a VIII-a, a adăugat Sorin Haiduc.
Director al Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, Haiduc a declarat că apreciază faptul „că această corectare s-a făcut digitalizat, pentru că este un instrument extraordinar de util. Noi acum avem posibilitatea să vedem ce se întâmplă la nivel de item, lucru care nu se putea întâmpla până acum. Deci, din punctul nostru de vedere, al profesorilor, este un instrument fantastic [digitizarea lucrărilor de examen și corectarea lor online, care a fost aplicată în premieră la nivel național la simularea Evaluării Naționale și la simularea Bacalaureatului 2024, urmând a se aplica în vară și la examenele propriu-zise – N.Red]”.
Profesorul de matematică a relatat în cadrul dezbaterii Merito axate pe rezultatele obținute de liceeni la simularea Bacalaureatului că a întrebat 76 de elevi cum au perceput simularea, iar liceenii au văzut acum pentru prima dată „exact diferențele dintre notările corectorilor și pentru ei a fost ceva șocant să vadă că între corectori pot să fie diferențe și de 3 puncte. Și este chiar un pic șocant pentru un copil ca aceeași lucrare să fie notată la o asemenea diferență. Din punctul meu de vedere, pentru matematică, consider că și 1 punct diferență între cei doi corectori este foarte mult”.
„În cei mulți ani în care am fost corector, de mulți ani sunt corector la Bacalaureat, niciodată nu am lăsat o diferență mai mare de 50 de sutimi. Pentru că am avut posibilitatea, pe care o știm cu toții, de confruntare a celor două lucrări. Acum statistic vorbind din 100 de lucrări, cu siguranță vor apărea 20-25% în care diferențele sunt semnificative. În momentul în care cei doi corectori se pot confrunta, ei se pun de acord și o astfel de discuție eu consider că este extrem de utilă și nu mai lasă loc de astfel de situații de mare exagerare”, a subliniat profesorul.
Amintim că și fostul secretar de stat din Educație Mihaela Popa a făcut apel public la conducerea Ministerului Educației să modifice subiectele de examen la clasa a VIII-a, astfel încât ponderea subiectelor de tip grilă să fie scăzută. „Două treimi dintre problemele de la Evaluarea Națională au răspunsuri în sistem grilă”, în condițiile în care la Bacalaureat nu există nicio întrebare de tip grilă, a atras atenția Mihaela Popa în urmă cu o săptămână.
„Propun Ministerului Educației ca doar o treime dintre problemele propuse să fie cu rezolvate tip grilă, pentru a putea vedea clar cunoștințele și competențele acumulate de elevi”, transmite fostul secretar de stat din Minister. „La Bacalaureat nu este grilă, iar la cei mici, acolo unde trebuie să vedem cât au reușit să asimileze în 8 ani, nu vedem nimic din rezolvare în două treimi din examinare, în afară de albă sau neagră“, susține Mihaela Popa.
Aceasta a atras atenția și că Ministerul Educației a decis să accepte o diferență de 1 punct în notarea acordată de către cei doi profesori corectori, apreciată ca fiind o abatere „foarte largă”, având în vedere că există un singur subiect care nu este grilă, la care elevii pot obține 3 puncte. Un punct diferență înseamnă o treime din nota la cel mai dificil subiect de examen (sursa și detalii).
Citește și:
Cătălin Ciupală, profesor de matematică, propune calibrarea corecturii la Bacalaureat și Evaluarea Națională pe o lucrare-test, ca la BAC-ul internațional: dacă profesorul evaluator supraevaluează sau subevaluează o lucrare, atunci îi apare în platformă un steag roșu de atenționare
Mihaela Popa, fost secretar de stat în Educație: Două treimi dintre problemele de la Evaluarea Națională sunt pe sistem grilă. La BAC nu există subiecte de tip grilă. Propun Ministerului Educației ca doar o treime dintre problemele de la Evaluare să fie tip grilă, pentru a putea vedea clar cunoștințele și competențele acumulate de elevi
Secretar de stat în Ministerul Educației: Putem îmbunătăți platforma de evaluare la Evaluarea Națională și Bacalaureat, dar varianta optimă e sa formăm profesorii / Evaluatorii vor fi învățați cum să corecteze chiar pe baremul de la examen, în amiaza examenului
ULTIMA ORĂ Greșeală descoperită de un profesor în corectura digitalizată a grilelor de la simularea Evaluării Naționale 2024: Elevi cu punctaje diferite acordate de cei doi evaluatori la același item și acceptate de platformă, care a făcut media notelor / Mihaela Popa: Platforma trebuie să aibă un filtru la grilă, care să nu permită trecerea peste o greșeală umană
Calculul mediei de admitere la liceu 2024. Pentru al doilea an consecutiv, media claselor V-VIII nu are nicio pondere pentru admiterea la liceu, ci devine primul criteriu de departajare
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
14 comments
Lăsați profesorii sa-si facă treaba. Atâtea comentarii de prost gust nu arata decât atitudinea deviata a celor frustrați.
testul grila rămâne cea mai corecta forma de evaluare, indiferent ce spune nea Caisa asta. In matematica contează numai rezultatul, nu metoda și pașii. să treci neapărat prin anumiți pași de rezolvare, este cea mai mare prostie. Ce faci când găsesc altă metodă de rezolvare ce nu cuprinde acei pași?
In plus, prin teste grila se elimina subiectivismul corectorului.
Eu am dat peste grila la care au picat cu brio foarte mulți iar testele pot fi cu unul sau mai multe răspunsuri corecte, ceea ce reduce foarte mult “norocul”.
Apropo de noroc, a fost o întrebare la evaluarea națională în SUA, in care întrebarea este cate rotați face un cerc cu raza 1 rotindu-se antagonic in jurul unui cerc cu raza 3, la care nimeni nu a răspuns corect. deci, cum e cu norocul tovarășu’?
Discuția e că problemele de la testele românești sunt foarte puține si foarte simple.
Plus că nici corectitudinea nu se aplică peste tot. Șoptitul răspunsrilor se practică la greu mai ales la examenul de clasa a 8-a. Unii profesorii își acoperă incompetența si lenea
“Nea Caisă ăsta” esti tu!Ce pregatire ai că poti sa-ti dai cu atata nonsalanta cu parerea!
Problemă celor care-și expun părerile pe teme de educație este că ei au carențe. Atunci când nici măcar nu ești capabil să scrii corect, cum să judeci un cadru didactic, bine pregătit – apropo, vorbesc în cunoștință de cauză- și cu o bogată experiență (de vreo 37 de ani) și care cunoaște și situația evaluărilor la nivel internațional? Ce îi recomandă, în afara unei profunde frustrări acumulate?
“În matematică contează doar rezultatul, nu metoda și pașii.”
În matematică, din fericire, nu contează doar rezultatul. Contează enorm metoda și pașii urmați. Asta nu înseamnă că se acceptă o singură metodă și doar anumiți pași.
Dimpotrivă, este de apreciat cineva care găsește mai multe moduri de rezolvare ale unei probleme, unele chiar originale și spectaculoase. Unele care prin ingeniozitatea lor, păstrându-și rigoarea matematică, restrâng mult pașii urmați.
Să renunți la aceasta înseamnă să pierzi din frumusețea și poezia matematicii. Înseamnă să reduci matematica la ceva sec și neatrăgătoar.
Dar nu e numai asta. În multe cazuri răspunsul grilă corect nu presupune gândire matematică riguroasă și corectă.
Două exemple în acest sens:
1. Elevul nu poate rezolva problema nicidecum, prin nicio metodă. Corect este să nu fie punctat. Și totuși el verifică toate răspunsurile din grilă cu datele problemei și vede care răspuns se potrivește și alege răspunsul corect.
Acest elev, deși nu a putut rezolva problema, prin nicio metodă, primește punctaj la fel ca un elev care a găsit o metodă sau mai multe, care au condus la rezolvarea problemei. Nu este echitabil. Este avantajat cel șmecher în fața celui cu adevărat capabil.
2. Elevul nu poate rezolva problema pentru totalitatea variabilelor care apar în problemă. Totuși el găsește niște valori particulare și află rezultatul, astfel bifează în grilă răspunsul corect.
Primește punctaj, deși el nu a fost în stare să rezolve problema la modul general pentru toate variabilele problemei. Acest lucru iarăși nu este echitabil. În cazul în care nu ar fi fost grilă, cazul particular ar fi primit punctaj ZERO.
Nu spun că grilele trebuie excluse total. Dar trebuie avută o abordare adecvată asupra lor și dacă se introduc trebuie limitate la un procent adecvat, de regulă mai mic.
Este foarte mult 1 punct diferență la un subiect de 3 puncte. Adică un profesor poate acorda 3 puncte, iar altul 2 puncte la același subiect și acest lucru este acceptabil. Asta este echivalent cu .
Cum este de acceptat o asemenea prostie?!!!
Adică copilul rezolvă un subiect de nota 10 și este acceptabil ca un profesor să-l noteze cu 6,67….Sau dacă primul profesor îl notează cu 9, este acceptabil ca al doilea profesor să-l noteze cu 5.67 ?!!!
Un punct diferență la nota finală este enorm !
La 60 de ani si-a gasit calea, director deci in partid si nici nu preda macar o norma intreaga.
P.S. Vorba lui Andrei -Da, da. ce va zice unul care din meditații își rotunjește frumos veniturile an de an.
– Sigur n-are discount Sorin Haiduc!
Grilele nu sunt bune pentru meditații. Eu zic să se facă grile la care să fie obligatorie și scrierea rezolvărilor ca să aibă și meditatorii ce să predea contra cost!
Cred ca domnul în cauză a uitat ca două treimi din elevi nu au luat nici șapte la ultima simulare. Ar face bine să mai și predea pe la ore căci se țin toti doar de teste “de antrenament” și simulări. Până la urmă o să ajungem să simulăm toată educația.
O simulăm deja.
Da, da. ce va zice unul care din meditații își rotunjește frumos veniturile an de an. ce ar zice Domnul profesor, daca evaluarea națională ar fi dintr-un trunchi de 4-6 obiecte și fizică și chimie și geografie și istorie, parte generală, utilă în viață și nu abstracțiuni gen cele care se baga la subiectul 3. Cum ar fi domnule profesor? Păgubos?
Frustrarea nu lasă niciodată loc unei judecăți raționale. Meditațiile nu se fac la cererea profesorului ci a părinților elevilor care vor să scape de răspunderea educației care se impune în familie și care se făcea în trecut. Câți părinți de azi mai stau să învețe cu copiii lor? Scuza cu lipsa timpului și a faptului că materia s-a schimbat nu este actuală pentru că părinții noștri munceau 6 zile pe săptămână și nu dispuneau de atâta tehnologie care să-i ajute să-și îndeplinească sarcinile gospodărești, iar materia pe care au învățat-o părinții de azi la școală eta mai complexă decât cea de azi. Faceți-vă datoria și implicați-vă responsabil în educația copiilor dumneavoastră și nu considerați cadrele didactice dușmani ai copiilor. Colaborați cu aceștia spre binele copiilor!
“gandirea matematica” nu se formeaza prin teste de antrenare ci prin alte tehnici aproape inexistente in scolile romanesti !
Chiar nu are cine sa formeze “gandirea matematica” a elevilor si studentilor – nu poti preda ceva ce nu intelegi nici tu – poate internetul ptr. cei autodidacti …
corect