Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a spus că „spre rușinea noastră, avem în continuare copii care ajung în clasele a IV-a, a V-a fără să știe să citească fluent, să-și scrie numele”. Declarațiile au fost făcute la lansarea „Planului de încurajare a lecturii”, eveniment organizat de Asociatia OvidiuRO.
- Programul 100 de povești este implementat de Ministerul Educației în parteneriat cu Asociația OvidiuRO.
„Noi avem o școală destul de mare, 800 de copilași, avem trei cicluri de învățământ -preșcolar, primar și gimnazial – și, spre rușinea noastră, avem în continuare copii care ajung în clasele a IV-a, a V-a fără să știe să citească fluent, să-și scrie numele. Din păcate, am avut cazuri. Nu o să intru acum în motive și de ce se întâmplă asta, poate cu altă ocazie, dar găsesc acest instrument deosebit de util în acest sens. Pe lângă munca profesorilor pe care o fac – și le mulțumesc pentru asta – faptul că cineva citește unor copii 15 minute în fiecare zi, conform studiilor, și nu o zic doar eu, cu siguranță, ajută la reducerea acestui grad care este foarte mare de analfabetism funcțional în școli. Și spun în școli, pentru că sunt conștient că și școala noastră poate face mai mult pentru pentru a reduce acest procent.
Pe lângă cifre, numere și sperieturi, e foarte fain, am fost și eu în fața copiilor, să vezi cum li se luminează privirea, unii chiar și lăcrimează când o poveste este mai tristă. Emoția aceea pe care o simți în fața copiilor, atunci când le citești, lecturezi alături de ei, este grozavă. Noi în Giarmata ne propunem, spre exemplu, ca în 4 ani de zile să reducem la zero analfabetismul funcțional (…)”, a precizat directorul.
- „Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca, la întâlnirea cu inspectorii școlari generali care a avut loc la Poiana Brașov. Declarațiile au fost făcute în contextul îmbunătățirii rezultatelor de la examenele naționale.
Dacă la nivel OCDE 16,4% dintre elevi au înregistrat în medie rezultate sub nivelul 2 la toate cele trei domenii, deci se încadrează la nivelul analfabetismului funcțional, în România ponderea acestora este de 33,2%.
Informații de context
În luna februarie, Marilena Stoica, directoarea Școlii Gimnaziale Pia Brătianu din București, a declarat, pentru TVR Info, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024, că „atât timp cât în şapte ani nu au învăţat să socotească, credeţi dumneavoastră că mai învaţă în următoarele luni?”. „Cred eu că o problemă este în clasele primare”, a mai spus cadrul didactic.
Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024 arată la matematică o situație îngrijorătoare: puțin peste jumătate nu au luat nota 5 la proba de matematică, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației, care indică un record negativ la simulare: cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani.
Aproape 3 din 4 elevi de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024 nu au obținut nici un punctaj la ultimul item, la subiectul III, de geometrie. Ministerul Educației a publicat date pentru fiecare item, pentru prima oară, pentru că lucrările au fost corectate digital pe o platformă care permite mai multe tipuri de analize. La subiectul III, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim.
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult. Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.
Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că, în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
Despre rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2024
În urma contestațiilor, 74,5% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Națională 2024, în creștere cu 0,1%, față de rezultatele inițiale, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației.
Au fost depuse 27.642 de contestații, adică cel mai mare număr de lucrări din ultimii 10 ani. Pentru 14.720 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 9.646 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere, conform. Ministerului Educației. Numărul total de note modificate după contestații este de 24.366.
A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a crescut la 74. Concret, 9 din elevii care au făcut contestații au obținut medie maximă.
Un elev de la Școala Gimnazială nr. 190 din București a obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, după ce inițial primise 7.70. După contestație, nota i-a crescut cu 2.3 puncte. Media elevului a crescut, după contestații și schimbarea notei la română, de la 8.8, la 9.95.
Edupedu.ro a scris și despre cazul unui elev din Târgoviște a obținut 4 puncte la contestație la Limba și literatura română.
Pentru un elev din Vrancea, care a primit 3,50 la Matematică la Evaluarea Națională 2024 și care a obținut după contestație nota 9,75, inspectoratul școlar a precizat că „a fost o eroare umană de încărcare a tezei pe platforma de evaluare”.
Citește și:
Ministrul Educației: Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte
LISTĂ Profesorii premiați la Gala MERITO 2024 – video
Directoare de școală, despre rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024: Atât timp cât în şapte ani elevii nu au învăţat să socotească, credeţi că mai învaţă în următoarele luni? Cred eu că o problemă este în clasele primare
Redacția
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
7 comments
Da, sa se adapteze, la nevoile f.copil dar sa aibe in clasa maxim 12 elevi nu 24 ori 36. Scriu multi sa se afle in treaba. In 35 de ani trebuiau construite zeci de scoli, dar am ridicat numai blocuri fara scoli si crese.
Mai grav e atunci când directorii fac greșeli de ortografie sau nu se pot exprima (ei absolvenți ai unor licee slabe și puși politic ca directori la colegii de top)
Profesore,iiinveti tu ,acesta este rolul tau!,asa ca nu te vaieta,nu te lamenta+
N-ar trebui să ne surprindă. În România este mai rușinos să rămâi repetent decât să termini douăsprezece clase fără să știi să citești
Poate știe acest domn vreo metoda miraculoasa sa învețe un copil dislexic sa citească cursiv, eventual și sa inteleaga ce a citit. Altfel nu înțeleg de unde rușinea.
Scoala trebuie sa se adapteze la nevoile speciale ale unui copil, nu invers. E foarte probabil ca un dislexic sa aibă toată viata probleme cu cititul.
Dacă sunteți cumva părintele unui copil cu astfel de probleme,va sfătuiesc sa va mândriți cu el! Dislexic nu înseamnă analfabet funcțional! După cultura mea generala,dislexia este o patologie! Analfabetismul funcțional este e doar o cauzalitate!
Analfabetismul functional nu are legatura cu dislexia, primul are cauze externe, a doua este o tulburare de dezvoltare. Dislexia nu este o boala, este un creier care functioneaza altfel.