Sorin Cîmpeanu vorbește despre aceleași 5 componente necesare pentru învăţământul digitalizat pe care le menționează de peste un an: conectivitate generalizată la internet, echipamente, profesori pregătiţi pentru predarea online și platforme securizate

La peste un an distanță de când vorbea despre nevoia de digitalizare și un sistem de educație online, Sorin Cîmpeanu folosește aproape aceleași cuvinte când vine vorba despre digitalizarea învățămânțului: “Trebuie ridicat nivelul de competențe digitale al tuturor profesorilor, trebuie generalizată conectivitatea și dotarea cu echipamente”, spunea Sorin Cîmpeanu în martie 2021. Discursul este neschimbat, azi, 9 mai, de ziua Europei: “Pentru un învăţământ digitalizat este nevoie de conectivitatea generalizată la internet, de echipamente, de profesori pregătiţi pentru predarea online, dar şi de platforme specifice securizate”

• Strategia privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SmartEdu, urma să fie preluată în cadrul “proiectului România Educată în valoare de 3,6 miliarde de euro, dintre care digitalizarea Educaţiei are mult peste un miliard de euro, spunea Sorin Cîmpeanu

De ziua Europei, la forumul Franco-Român al Educației, ministrul Educației vorbește din nou despre digitalizare și mai ales de ce e nevoie pentru ca aceasta să existe în sistemul de învățământ din România: “Vrem, nu vrem, către digitalizare evoluăm. (…) Este vorba despre conectivitate generalizată. (…) Avem nevoie de conectivitate generalizată pentru toţi copiii. După care abia putem să vorbim despre un adevărat învăţământ online, echitabil. Trebuie să avem echipamente. Sigur că s-au făcut progrese în toate sistemele. S-au distribuit tablete de Guvern, să nu mai zic de alte surse. Stăm mult mai bine faţă de dinainte de criză. În ciclul superior al liceului, de exemplu, tabletele nu sunt suficiente. Trebuie ca toţi profesorii să fie pregătiţi din punct de vedere al pedagogiei digitale,”a spus ministrul Educației.

La Forumul Franco-Român, ministrul a mai spus: “Am îndoieli că pe lumea asta există un sistem de învăţământ care să spună că toţi profesorii sunt gata pentru învăţământul online. Trebuie să existe şi conţinut digital pentru toate disciplinele adaptate pe vârste. Pentru a avea un adevărat învăţământ online trebuie platforme specifice securizate pentru a ne asigura că rezultatele sunt ale elevilor evaluaţi şi nu ale altora”.

Practic, ministrul reiterează cu aproape aceleași cuvinte, ce spunea în urmă cu un an, când prezenta aceleași cinci componente pentru digitalizarea Educaţiei: conectivitate generalizată, disponibilitate echipamente pentru toţi elevii şi studenţii, conţinut digital pentru toate disciplinele, toţi profesorii formaţi pentru predarea online şi platforme dedicate de evaluare.

Informații de context

Proiectul de strategie pentru digitalizarea educației 2021-2027 SmartEdu trebuia inclus în proiectul România Educată însă a fost redus de la aproape 100 de pagini la un subcapitol de 4 pagini și jumătate în proiectul “România Educată”. Strategia a fost în consultare online până în februarie 2021, apoi nu s-a mai spus nimic despre pași concreți. O lună mai târziu, autorul Strategiei, Jean Badea, spunea că “aceasta a stagnat la faza de consultare publică și nici semnale că ar exista voința pentru a fi continuată nu există.”

Principalele prevederi pe tema Digitalizării în proiectul “România educată”, sunt dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, includerea educației digitale în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, consolidarea infrastructurii și elemente precum securitatea cibernetică.

Ministerul se preocupă însă de una dintre componentele strategiei: “echipamente pentru toţi elevii şi studenţii”. Un proiect de Ordonanță de Urgență propus recent prevede decontarea de tablete și laptopuri pentru elevi, studenți și profesori din fonduri europene, în condițiile din starea de alertă, folosind ca justificare faptul că noul coronavirus SARS-Cov-2 nu a fost eradicat. În esență, proiectul vrea să prelungească, pentru autorități, posibilitatea de a cumpăra sau deduce din fonduri europene echipamente electronice de uz școlar – tablete, laptopuri etc.

De precizat că școala online a fost suspendată odată cu încetarea stării de alertă în România, iar ministrul a subliniat de multe ori că școala online a fost o catastrofă, un dezastru. Totuși, după ce studenții s-au arătat nemulțumiți de renunțarea bruscă la predarea online, (n. red din cauză că mulți renunțaseră la cazări și cămine în pandemie și nu aveau unde să se întoarcă), ministrul Educației a spus că va permite predarea online în universități, însă abia din toamnă, de la debutul anului universitar 2022-2023, când ar putea fi „legalizată”, prevede un proiect de ordonanță de urgență publicat în consultare de Ministerul Educației.

Concret, Legea Educației va fi modificată prin acest proiect de OUG și va prevedea că „unele activități din cadrul formei de învățământ cu frecvență se pot desfășura prin intermediul resurselor electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, prevăzute în standardele de calitate elaborate și aprobate de ARACIS”.

ARACIS – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – va face standardele de calitate pentru predarea online într-un termen de 90 de zile. Potrivit acestui proiect, standardele pentru predare online vor putea intra în vigoare la începutul anului universitar următor.

Potrivit ministrului Educaţiei, una dintre priorităţile proiectului România Educată o reprezintă formarea de competenţe. “Nevoia de a face să evolueze sistemul de educaţie mai mult ca înainte către competenţe pentru viaţă şi printre aceste competenţe necesare vieţii pe lângă cele digitale se numără şi competenţele de a putea comunica în limbi străine’, a arătat Cîmpeanu în cadrul forumului Franco-Român, desfășurat în aceste zile.

Photo 182040936 © Vitaliy Nazarenko – Dreamstime.com /  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Ministrul Educației vrea o a doua probă de limbă străină la BAC: Vom vedea în ce măsură putem să introducem aceste competenţe de limbă străină înainte de primul Bacalaureat care ar putea să se organizeze începând cu anul 2027, dacă pachetul legislativ va intra în vigoare începând cu septembrie 2023

Eliminarea obligativității tezelor și a unui anumit număr de note, precum și stabilirea numărului de medii pentru anul școlar viitor vor fi aprobate până pe 30 mai, anunță ministrul Educației, care prelungește altfel cu o lună termenul anunțat inițial