Sorin Cîmpeanu: Schimbăm legea Educației pentru că societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, pentru că în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea / Cele 10 motive ale ministrului pentru care a propus noile legi

Ministrul Educației a prezentat, într-un comunicat de presă, 10 motive pentru care vrea să schimbe legea Educației. Printre motive se află nemulțumirile liceenilor legate că faptul că “nu au o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați”, pentru că “profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei”, și pentru că “elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor”, se arată în comunicat.

• Cele două legi ale Educației, una pentru Învățământul Preuniversitar și una pentru Învățământul Superior au fost lansate în dezbatere publică până pe 24 august. Propunerile pot fi transmise pe adresa consultare.legieducatie@edu.gov.ro. După această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ.

• Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.

Redăm mai jos comunicatul integral al ministrului Educației privind motivele pentru care vrea schimbarea legii Educației.

“1. Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră.

2. Schimbăm pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea/întreaga societate, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învățare relevantă pentru o viață independentă și deplină.

3. Schimbăm pentru că sistemul de învățământ se răsfrânge asupra vieții tuturor. Pentru că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative, și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor, și nu doar reproducând tipare existente.

4. Schimbăm pentru că fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive.

5. Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează.

6. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor.

7. Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic.

8. Schimbăm pentru că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim.

9. Schimbăm pentru că părinții trebuie sa aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fișele posturilor didactice sa poată fi modificate în acest sens, în paralel și în conformitate cu un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar.

10. Schimbăm pentru că publicul larg/societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani, în care inițiativa profesioniștilor se îneacă în birocrație și într-un centralism excesiv”, sunt motivele din declarația scrisă de presă.

“Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste 6 ani de consultări în proiectul România Educată. Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale! Vorbim și de nevoi socio-emoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei Educații individualizate urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional!”, mai scrie în comunicatul ministerului.

Amintim că, recent, Sorin Cîmpeanu a mai trimis o declarație de presă jurnaliștilor acreditați la Ministerul Educației. Contextul a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care se permit în continuare angajări în Educație, ca profesor sau ca director, făcând excepție de la hotărârea executivului de a opri angajări la stat în această perioadă.

Printre argumentele lui Sorin Cîmpeanu în această privință se numără faptul că “educația de calitate depinde de existența, stabilitatea și motivația resursei umane”, iar în acest sens dă exemplu următoarea situație: “Sunt absolvenți de învățământ superior (promoția 2022) care doresc să se îndrepte către o carieră didactică. Mulți dintre aceștia nu au reușit sa finalizeze procedurile pentru înscrierea la concurs până acum. Ar fi, oare, mai bine să rămână până anul viitor fără un loc de muncă în condițiile în care este nevoie de profesori în școlile românești?”. (Mai multe detalii aici)

Citește pe aceeași temă și:

Modificare în timp record a proiectului de lege a Educației. Ministrul Cîmpeanu anunță că acceptă criticile elevilor care au sesizat în urmă cu o oră că nu mai erau reprezentați în consiliile școlilor

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre proiectul legii educației din preuniversitar: Evaluarea Națională trebuie să rămână obligatorie. Cum nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la admiterea la colegii, elevii se vor concentra să ia meditații de la cei care sunt acolo / Desființarea inspectoratelor școlare mi se pare o greșeală. Clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea lor în deconcentrate

Va fi mai greu să devii profesor, potrivit proiectului privind legea Educației în învățământul preuniversitar / Au fost incluse noi module, iar masterul didactic nu mai este suficient pentru a preda