Sorin Cîmpeanu: S-ar putea să vă dau o veste proastă, să fiu și-n al patrulea mandat de ministru, pentru că nu e o limită / Justificări pentru introducerea numărului nelimitat de mandate pentru rectori: prin exemplul unui director de liceu tehnologic din Oradea, care e din 1990 în funcție arată că „ne dorim profesionalizarea guvernanței”

2.404 vizualizări
Foto: gov.ro
Printr-o serie de comparații cu funcții din alte domenii sau din universități din sisteme mult mai evoluate decât cel românesc, așa a justificat Sorin Cîmpeanu introducerea în proiectul legii învățământului superior a numărului de mandate nelimitate pentru rectorii universităților de la noi. În cadrul dezbaterii publice din 24 august, oficialul a răspuns astfel întrebării Edupedu.ro dacă rămâne în proiect, după perioada de consultări, prevederea conform căreia numărul de mandate, pentru rectori, este nelimitat.

Edupedu.ro a semnalat încă de la debutul perioadei de dezbateri că dispare din legea educației limitarea clară a numărului de mandate pe care o persoană le poate ocupa ca rector al unei universități. Propunerea a fost făcută și „asumată” de ministrul Sorin Cîmpeanu, el însuși președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor. Concret, proiectul Legii învățământului superior prevede că “durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”. Pentru comparație, Legea educației din 2011 limita la 2 numărul de mandate de rector, iar lungimea mandatului este și astăzi de 4 ani.

În plus, prin această nouă prevedere, dacă legea învățământului superior este aprobată în actuala formă, orice rector, indiferent câte mandate a avut înainte de acest moment, poate candida și obține un nou mandat la conducerea universității, fără să mai conteze că a avut înainte 3 mandate, de exemplu.

Răspunsul lui Sorin Cîmpeanu: „Știți cumva din 30 de state europene câte au această limitare? (…) Există 15 state din Europa, nu din Uniunea Europeană, care au limitarea numărului de mandate, celelalte 15 nu au. Cum o fi bine, cu sau fără? Ca să dau elemente justificative pentru această propunere. Din 30 de stat din Europa, nu ale Uniunii Europene, există pe lângă România doar patru state prin care rectorul mai este ales prin votul universal al tuturor cadrelor didactice, cercetătorilor și reprezentanților studenților – este vorba despre Grecia, Croația, Slovenia și Spania. România este un exemplu de bună practică, din această perspectivă. De exemplu, autonomie totală în stabilirea numărul de mandate au în Danemarca, în Slovenia, care are tot alegerea universală a rectorului. Suedia și Marea Britanie, Liechtenstein și Olanda. Am auzit că în Marea Britanie sunt universități, alături de cele americane, printre cele mai bune la nivel mondial, de ce oare nu o fi simțit nevoia să limiteze numărul de mandate? Văd aici la Finlanda că are mandate de 5 ani, care sunt nelimitate. Despre sistemul de învățământ finlandez am auzit că ar fi destul de bun, așa.

Edupedu.ro: Deci vreți să ne afiliem, cu această prevedere, la aceste sisteme?

Sorin Cîmpeanu: Vreau să vă spun că sunt două opțiuni – limitate și nelimitate.

Edupedu.ro: Această „limitare” nelimitată a fost propusă de către universități sau de către Ministerul Educației?

Sorin Cîmpeanu: Așa cum am precizat de mai multe ori pe parcursul acestei dezbateri, și după cum foarte bine știți, proiectul legii învățământului superior, alături de proiectul legii învățământului preuniversitar sunt asumate de către Ministerul Educației. Ele nu pot fi asumate de altcineva. Deci Ministerul Educației asumă propunerile pe care le-a înaintat.

Edupedu.ro: O ultimă clarificare: în momentul în care va intra în vigoare acest nou text de lege, toți rectorii de acum, indiferent la al câtelea mandat ar fi, o iau de la zero, se resetează, practic, contorul, în momentul intrării în vigoare a acestei noi legi? Adică nu va mai conta dacă au avut sau nu 3 mandate. De exemplu, pentru dumneavoastră, veți avea dreptul să candidați pentru un al treilea mandat, pe noua lege, având două mandate suspendate?

Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc pentru întrebare, deja sunt prea multe întrebări și știți că nu pot să țin pasul.

Edupedu.ro: Pentru a lămuri situația cu un caz concret…

Sorin Cîmpeanu: Cu un caz concret, da, care nu știu dacă e de interes, dar dacă este de interes lămurim, dacă are legătură cu actul normativ. Legătura cu actul normativ a numărului maxim de mandate pentru președinți senatelor universitare, care sunt într-o poziție chiar mult mai importantă decât rectorii pentru că ei prezidează organul legislativ al universității. Există vreo limită a numărului de mandate pentru președinții senatelor universitare? Nu există. Pentru prorectori, poate există. Nu există. Nu există nici pentru decani, nici pentru directorii de departamente, nici pentru directorii de institute de cercetare din structura universităților. Deci înțeleg că unul singur, acela care poartă răspunderea pentru tot ce se întâmplă într-o universitate, este sub incidența întrebării referitoare la limitarea numărului de mandate.

Edupedu.ro: Doar pentru rectori se modifică, pentru toți ceilalți rămâne situația actuală. Doar pentru rectori ați considerat necesar să eliminați cele două mandate complete din legea actuală. Aceasta este logica întrebării.

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles ideea (…) Nu știu să existe o limită de mandate pentru directorii colegiilor naționale și nici pentru directorii liceelor normale și nici pentru directorii liceelor tehnologice. Ba chiar am văzut la Oradea la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul”, care are 15 clase, din care 11 de dual, care este un exemplu de bună practică pentru că într-un liceu tehnologic 80% dintre elevi au peste 5 și mult peste 5 media de admitere și ghiciți ce? Acolo este un director din 1990. Ne dorim sau nu ne dorim profesionalizarea guvernanței în instituțiile de învățământ și în unitățile de învățământ? Eu cred că ne dorim.

Edupedu.ro: Profesionalizarea guvernanței, conform expertizei dumneavoastră, nu ar trebui să aibă loc în urma unei cercetări și a unei analize, ar trebui făcută prin nelimitarea numărului de mandate?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță. Cercetarea constă în ceea ce vă spun.

Edupedu.ro: Vă întreb pentru că avem în acest moment rectori care sunt la al trielea mandat. Universitățile pe care le conduc pentru al treilea mandat sunt cam la același nivel în toate clasamentele.

Sorin Cîmpeanu: Deci președinții de senat n-au mandate limitate. Prorectorii nu au, decanii nu au, prodecanii nu au, directorii de departamente nu au, directorii din învățământul preuniversitar nu au. Dacă vă interesează experiența mea personală, vă spun – sunt ministru la al treilea mandat, nu am auzit să am vreo limită, la 5, la 7. (…) Deci nu am o limită a numărului de mandate. S-ar putea să vă dau o veste proastă, să fiu și-n al patrulea mandat de ministru, pentru că nu e o limită. Dacă vă referiți tot la mine, de data asta la senatorul Sorin Cîmpeanu, nu am auzit să fie o limită de mandate. Știu, autoritățile centrale sunt cum sunt și nu au o limită. Îmi puteți spune, un primar, ce limită de mandate are? El trebuie să fie ales. La fel și rectorul. Nu înseamnă că dacă îi dăm dreptul să aibă două mandate, el va avea două sau trei mandate. Înseamnă că dăm dreptul unei întregi comunități universitare, formată din totalitatea cadrelor didactice, cercetătorilor și a reprezentanților studenților să se exprime. Și să se exprime liber, printr-un vot secret care nu poate fi controlat de nimeni. Am avut situații de rectori care avea bază legală pentru a se înscrie și nu s-au mai înscris. De ce? Pentru că au realizat că nu vor mai putea câștiga alegerile.

Deci este vorba, în ultimă instanță, de dreptul de a alege și de a fi ales. N-am auzit de număr limitat de mandate nici măcar la președinții de consilii județene. Toate acestea, alături de experiența internațională a unui număr de 14 state din Europa, și sper să admirați, să apreciați nu să admirați, că e prea mult să admirați, eleganța de care dau dovadă fără să nominalizez universitățile americane. Pentru că universitățile americane am auzit eu că sunt primele în clasamentele internaționale și ghiciți ce? Acolo nu se impune, cu forța, o limită a numărului de mandate. Deci suntem adeptul (sic!) flexibilizării și al transferării răspunderii către comunitățile universitare, care vor putea decide dacă numărul maxim este un mandat, două mandate sau trei mandate. Sunt absolut convins că nimeni, nicio universitate nu va face exces din această perspectivă. Eu, personal, nu am îngrijorări și susțin această precizare la nivelul proiectului legii învățământului superior”.


8 comments
  1. Oricum toți care obțineți funcțiile prin numiri politice doriți să rămâneți în vecii vecilor pe funcții și să le lăsați prin succesiune și testament familiilor voastre .

  2. De ce nu și în UK? Pentru ca acolo, dacă n-ai performanta ca rector, zbori.
    La noi insa, sunt perpetuati rectorasii fără niciun fel de performante, doar cu anumită susținere, de regula politica.

  3. afla ca dl.ministru Sorin Campeanu – fost deja Presedinte al Agentiei Universitatilor Francofone (AUF), timp de 2 ani, inainte de-a deveni ministru al Educatiei pentru a 3-a oara – a devenit din nou Presedinte al AUF pentru inca 4 ani, la o adunare generala online din 2021, prin manipularea participantilor in scopul …. acceptarii modificarii Statutului AUF pentru a permite presedintilor AUF un al doilea mandat si a prelungi durata acestuia la 4 ani. Mesajele de protest in limba franceza transmise AUF, OIF si Ambasadei Frantei au ramas fara raspuns caci dl.ministru a a primit si o importanta decoratie din partea statului francez! Cunoscatorii stiu ca responsabilitatile (generos recompensate din banii cotizatiilor membrilor) ale Presedintelui AUF implica mai ales promovarea limbii franceze in statele extra-europene, intrucat statisticile OIF prevad ca in 2 decenii, vorbitorii de limba franceza vor fi situati in proportie de peste 90% (!!!) in statele francofone africane, vest europene si nord-americane, doar 2% in statele Europei centrale si orientale si doar restul de 7% in … restul lumii!!…. In postura de ministru al Educatiei, dl.SC ar fi trebuit sa actioneze pentru promovarea limbii franceze in Romania intrucat, daca in 1994 (la aderarea Romaniei la AIF/ OIF) avem de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze comparativ cu cei implicati in studiul limbii engleze, dupa aproape 3 decenii de INEFICIENTA membrie in “comunitatea statelor francofone” (cu plata substantialelor cotizatii aferente !!) si de inactiune din partea Guvernului roman, avem acum situatia inversata, numarul celor implicati in studiul limbii franceze fiind mai putin de 50% din numarul celor implicati in studiul limbii engleze…. Iar aceste date au devenit clasificate nemaifiind date publicitatii! Sa spunem adio Romaniei francofone pentru care limba franceza era “sa langue de coeur” doar pentru ca avem un ministru al Educatiei (decorat de francezi si ajuns presedinte al AUF !!!) total dezinteresat de Romania francofona ??????

  4. Dar nu mentioneaza unde nu exista limitare de mandate daca universatiile sunt private sau de stat. La privat te zboara daca nu esti performant dar la stat cu cat ramai mai mult cu cat devi mai influent si nu te mai misca nimeni.

  5. Datorita EDUPEDU, opinia publica in Romania a putut afla ca dl.ministru Sorin Campeanu – fost deja Presedinte al Agentiei Universitatilor Francofone (AUF), timp de 2 ani, inainte de-a deveni ministru al Educatiei pentru a 3-a oara – a devenit din nou Presedinte al AUF pentru inca 4 ani, la o adunare generala online din 2021, prin manipularea participantilor in scopul …. acceptarii modificarii Statutului AUF pentru a permite presedintilor AUF un al doilea mandat si a prelungi durata acestuia la 4 ani. Mesajele de protest in limba franceza transmise AUF, OIF si Ambasadei Frantei au ramas fara raspuns caci dl.ministru a a primit si o importanta decoratie din partea statului francez! Cunoscatorii stiu ca responsabilitatile (generos recompensate din banii cotizatiilor membrilor) ale Presedintelui AUF implica mai ales promovarea limbii franceze in statele extra-europene, intrucat statisticile OIF prevad ca in 2 decenii, vorbitorii de limba franceza vor fi situati in proportie de peste 90% (!!!) in statele francofone africane, vest europene si nord-americane, doar 2% in statele Europei centrale si orientale si doar restul de 7% in … restul lumii!!…. In postura de ministru al Educatiei, dl.SC ar fi trebuit sa actioneze pentru promovarea limbii franceze in Romania intrucat, daca in 1994 (la aderarea Romaniei la AIF/ OIF) avem de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze comparativ cu cei implicati in studiul limbii engleze, dupa aproape 3 decenii de INEFICIENTA membrie in “comunitatea statelor francofone” (cu plata substantialelor cotizatii aferente !!) si de inactiune din partea Guvernului roman, avem acum situatia inversata, numarul celor implicati in studiul limbii franceze fiind mai putin de 50% din numarul celor implicati in studiul limbii engleze…. Iar aceste date au devenit clasificate nemaifiind date publicitatii! Sa spunem adio Romaniei francofone pentru care limba franceza era “sa langue de coeur” doar pentru ca avem un ministru presedinte al AUF total dezinteresat de Romania francofona ??????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”

Universitatea Babeș-Bolyai acuză “erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, în urma cărora “România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023”,…
Vezi articolul

Există „mici decalaje” între formarea inițială a educatorilor și practica de la clasă, „ar trebui să ne întâlnim mai des, să fim pe aceeași pagină”, spune Viorica Preda, inspector pentru educația timpurie în Ministerul Educației

O provocare din sistemul de educație timpurie sunt „micile decalaje” care există între formarea inițială, formarea continuă ale educatorilor și practicile de la clasă, spune Viorica Preda, inspectorul general pentru…
Vezi articolul