„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.
- Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.
Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”
Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”
„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.
Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”
Informații de context
Amintim că, în iunie 2021, ministrul Cîmpeanu promitea din nou profesorilor care au făcut ore suplimentare, de remediere, cu elevii din clasele I-VIII că „vor începe plățile” pentru luna martie 2021, dar doar „în județele care au raportat corect”.
Programul de ore remediale a debutat pe 8 martie 2021, iar profesorii au fost înștiințați de către Ministerul Educației că “luna martie se pontează cu 15 ore, cele 5 ore (n. red. din prima săptămână până la demararea programului) se consideră absențe la care au dreptul elevii, deci se acordă finanțarea pe întreaga lună”, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro și publicat pe 15 martie 2021.
Mai amintim că Edupedu.ro a scris în noiembrie 2021 că profesorii din Botoşani care în luna aprilie a anului 2021 au desfăşurat ore remediale cu elevii afectaţi de pandemie au primit banii pe 26 noiembrie pentru munca depusă suplimentar, după cum a anunţat atunci inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ), Ada Alexandrina Macovei. Mai multe detalii aici.