Răspunsul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de la Digi FM, vine după ce profesorul universitar și fost ministru al Educației, Mircea Miclea a declarat pentru Edupedu.ro: “Rezultatele de la Evaluarea Națională reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului, oglindesc efortul părinților de a asigura meditații și ocolesc deficitele din ultimii 2 ani”. Sorin Cîmpeanu a spus că este de acord cu declarația lui Mircea Miclea: “Explicațiile sunt mult mai complexe, dar la prima vedere, da, sunt de acord cu ce a spus profesorul Miclea.”
Ministrul Educației a spus la Digi Fm, în contextul publicării rezultatelor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat că “școala trebuie să asigure un nivel de minimum nota 7 cu ceea ce înveți la școală, fără teme și fără meditații.
Din păcate pentru că școala nu asigură acest nivel minim 7, dacă nu chiar 8, ar trebui să ia un elev care învață doar la școală, doar în sala de clasă, fără meditații. Cu siguranță (n.red meditațiile) sunt o componentă importantă. Despre meditații pot să vă spun următorul lucru: în orice stat are acestei lumi este normal pentru un părinte să-și dorească să investească în educația propriului copil.
Să investească pentru performanță, pentru nota 10, nu ar trebui nu ar trebui să se întâmple acest lucru pentru medii de 7, spre exemplu.
Moderator: Un studiu IRES spune așa: unul din trei elevi face meditații ca să înțeleagă ce se predă la școală, nu pentru a face performață, deci ca să ia 5.
Sorin Cîmpeanu: Asta este foarte grav, este anormal.
Pe de altă parte, perioada de criză precum cea pe care am traversat o accentuează diferențele dintre elevii care sunt slabi și devin și mai slabi, și elevii care sunt buni și devin și mai buni pentru că beneficiază de suportul familiei, inclusiv prin această pregătire la nivel de meditație. Da, este adevărat. Pe de altă parte, însă nu trebuie să uităm totuși că notele mari nu au fost doar ale celor care au făcut meditații. ( .. ) La Bacalaureat, de exemplu, Cluj avut 81,5 % rată de promovare. După Cluj vine Iași cu 81,7%, Galați 81,6 Brăila cu 81,3%. Deci sunt județe care au obținut rezultate foarte bune la Bacalaureat. Bucureștiul are doar 77 la sută, peste media pe țară.
Moderator: Cum se explică? București este orașul cel mai bogat..
Nu se corelează direct. Explicațiile sunt mult mai complexe, dar la prima vedere, da sunt de acord cu ce a spus profesorul Miclea,” a precizat ministrul.
“Pe de altă parte, aș vrea să vă spun despre celelalte județe cu rezultate slabe: Ilfov, Giurgiu, Călărași. Ilfov cu 47 %, Giurgiu cu 55 % și Călărași cu 57%. Sunt toate trei județe în care numărul de candidați este de circa 11.000 de candidați la Bacalaureat. Spre deosebire de București care a avut 15.000 de candidați la Bac sau județe precum Iași sau Suceava care au avut câte 5000 de candidați. Clujul a avut 4000 de candidați.
Mai puțin și mult mai slab pregătiți cu zone rurale mai extinse, aceste județe în care avem rezultate slabe. Este foarte important să vă precizez că sunt de trei ori mai mulți elevi care au luat sub media cinci la Evaluarea națională în mediul rural decât în mediul urban, parcă sunt două țări diferite merge bancomatul rural. Deci un județ cu cât are mai mult în mediul rural cu atât are rezultate mai slabe. Se corelează trebuie să recunosc și cu faptul că în mediul rural meditațiile sunt mult mai puțin frecvent întâlnite decât în mediul urban.
Da, la aceste rezultate bune a contribuit și efortul părinților care au dorit să asigure o pregătire propriilor copii și este un efort lăudabil, care trebuie apreciat. Asta nu înseamnă că nu este o eroare a școlii că nu a reușit să pregătească acești elevi măcar pentru media 7, așa cum v-am spus, performanța fiind cea care ar trebui să fie luat în calcul în cadrul procesului de meditații în particular, care se practică în orice stat al acestei lumi,” spune Sorin Cîmpeanu.
De precizat, secretarul de stat responsabil cu învățământul preuniversitar, Luminița Barcari, spunea în 2020 despre Evaluarea Națională: “După părerea specialiștilor, au fost subiecte normale. Chiar mă uitam pe rețelele de socializare, un copil care învață la școală, nu neapărat cu meditații, ar fi putut să ia 5 – 6 rezolvând aceste subiecte”, a precizat Barcari, membru PNL.
Amintim, potrivit lui Radu Szekely, consilier al ministrului Educației, “Nota 8 ar trebui să fie nota optimă, credem noi, pentru un elev (…) Nu ar trebui să tindă toată lumea spre 10”.
În plus, el a mai spus recent ca “nu este de acord cu interzicerea totală a meditațiilor, nu vrem să eliminăm o cerință a pieței”.
Ministrul Educației a propus introducerea în Legea Educației a interdicției ca profesorii de la clasă să facă meditații cu elevii lor. Sorin Cîmpeanu a spus la Digi 24, că noul pachet legislativ ar urma să intre în vigoare în septembrie 2023, dar că prevederea legată de interdicția meditațiilor la clasă ar putea fi aplicată mai devreme, chiar din septembrie 2022.
Citește și: Profesorii, îndemnați să-și facă PFA-uri pentru a da meditații. Cîmpeanu: „Este o modalitate transparentă de a plăti impozit aferent” / Legat de resursele financiare ale părinților: „Meditațiile nu sunt de natură să sprijine rezolvarea problemelor de echitate, din păcate”
Redacția
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
32 comments
Toti comentatorii o dau cu programa si invatamantul finlandez….. Haideti sa ne uitam mai apropae. Sunt scoli particulare romanesti care urmeaza mult hulita programa romaneasca, dar au au rezultate excelente la examene. Mai mult, elevii acestor scoli nu prea fac meditatii…. Cum vine asta?! Cu aceeasi programa stufoasa?! E drept ca sunt niste diferente – au minim doua saptamani de scoala in plus, au profesori care sunt si ei evaluati in permanenta, au un management preocupat de a “livra” rezultate. Iar aceste lucruri lipsesc cu desavarsire in scolile publice.
Cati parinti care comenteaza programa se duc mai intai la profesor sau la conducerea scolii sa arate ce lacune are propriul copil?! Cum sa trimiti la meditatie copilul la profesorul de la clasa de la care nu invata suficient la scoala?!
Cati dintre profesorii din sistemul public care note de 9 si 10 fara noima sunt evaluati si sanctionati dupa rezultate slabe la examene?!
Asa cum ne aratam nemultumiti cand primim mancare stricata in restaurant si chemam patronul sa chemam si directorul scolii si sa ne aratam nemultumiti ca si pentru scoala platim cu varf si indesat.
Tu ai vazut ce criterii de selectie au cei de la scolile private? Tu crezi ca aia predau ca noi unor elevi cu autism care se dau cu capul de banca sau retardati mintal, celebrii elevi cu CES. Sau poate crezi ca la privat isi duc copiii taranii cu berea in bot la birt, care sunt un “exemplu” pentru proprii plozi. Esti penibil.
Ei, eterna poveste: profesorii sunt răi, elevii sunt răi, părinții sunt răi. Singurul punct imaculat, intangibil, cast și etern e programa școlară.
Ne putem atinge de orice, putem discuta orice, dar nu programa!
Putem compara programa noastră cu cea din alte țări. Ce înapoiați! Au mai puțină materie și o dau și mai târziu (e decalată cu vreo doi ani). Ciudat e că un elev care vine din afară – să zicem din UK – unde este cotat ca primul din clasă, ajunge aproape de repetenție în sistemul nostru. Noroc că părinții decid să plece din nou, în acele părți înapoiate. Ce știu ele despre educație? Niște amatori!
Altă anomalie: poate un cadru didactic să țină lecția unui alt cadru didactic? La noi nu, dar în afară da. Da, pentru că este… CULTURĂ GENERALĂ, adică informație pe care ar trebui s-o știe toată lumea, indiferent de pregătire.
La noi nu mai e cultură generală, e materie pe bune! Așa, vocațional, la greu, în inima disciplinei. E compartimentat, fiecare cu bucățica lui, cu specialitatea lui. Nu merge să predai lecția altuia, pentru că nu te pricepi.
În afară merge, pentru că ei au acest concept ciudat, extraterestru de CULTURĂ GENERALĂ, care înseamnă O MEDIE, nu cunoștințe vocaționale. Ce e vocațional e mutat pe module opționale, pe care le accesezi fie ghidat – consilierul școlar -, fie în funcție de preferințe.
Modulul școlar prezintă avantajul că poate fi reluat. E un fel de repetenție, dar nu păguboasă și rușinoasă, ca la noi. Nu repeți totul, repeți doar modulul în cauză. Restul merge înainte, și în niciun caz nu vei repeta trunchiul comun.
Nici n-ai de ce, pentru că e accesibil pentru toată lumea. E cultură generală, nu vocațional. La noi totul e vocațional, de la A la Z.
Da foarte corect, bine a spus cineva dc nu faci individual ramai de caruta
De ce ?Pt ca multi profesori nu cauta metoda cea mai simpla pt a ajunge la acel rezultat
Nu tori copii se nasc cu dar de la Doamne, Doamne
Uita ca elevul ar trebui sa fie oglinda profesorului
Natematica ne ifera posibilitatea de a raspunde prin mai multe metode
De sa nu o faca?
Dar cine pierde timpul cu eu?
Nimeni!!!
Sunt parinti care se lupta cu educatia copiilor lor chiar dc nu sunt de 10 la mate
Sunt tineri si in formare cu bune si cu rele
Sa nu exageram cand spun rele
Mie îmi pasa de copilul meu si îl supraveghez si nu îi permit sa daca de capul lui
Cert un lucru: învățământul autohton este acel minunat tărâm în care evaluările sunt considerate examene, în care materiile se împart în importante și neimportate, în care unitățile de învățământ au standarde diferite. E o lume în care literatura nu este separată încă de gramatică și comunicare, în care înveți pe de rost un comentariu literar, dar habar n-ai să încropești un CV, în care e important să comentezi Eminescu, dar total inutil să comentezi Brâncuși sau Enescu (normal, comentariul plastic și cel muzical nu se dau la evaluare, așa că nu contează) – deși toate trei intră sub sfera artelor – în care Thales a fost probabil un american de la MIT etc.
E o lume absolut minunată, incoerentă și inconsistentă.
Thales a fost de la Harvard, stie toata lumea. Statea in prima bancuta, coleg cu Anaximandros.
Alo, EVALUAREA NAȚIONALĂ NU ESTE EXAMEN!! Este doar evaluare!! N-ar trebui să existe meditații sau pregătiri suplimentare. Doare examenele necesită pregătiri suplimentare. Evaluările au rolul de fotografie la minut. Dacă te pregătești intens le alterezi. Nu mai arată ce ai obținut în anii respectivi, ci doar ce ai pompat în ultimul an, cu meditații cu tot. Și de regulă ce ai pompat se cam uită. Așa că evaluarea e evaluare, examenul e examen.
Vezi alte sisteme de învățământ, unde nu se fac pregătiri, pentru ca lucrurile să iasă corect. Este adevărat că acolo toate unitățile au același standard calitativ, așa că îți pasă foarte puțin unde nimerești. Dar asta e o altă poveste.
Uitati un lucru, tov. Ministru, elevii pleaca direct din clasa a IV-a fara nici un control, nu pot ramane repetenti in clasele I-IV, sunt parasutati direct in clasa a V-a chiar daca sunt analfabeti complet. Ce credeti ca se poate recupera ? In 4 ani, alti 4, sau mai rau ajung la liceu (pentru ca oricine poate intra la liceu si cu nota 1 la examenele nationale) si in 4 ani de liceu indiferent de eforturi NU SE POATE recupera nimic, eventual sa invete literele si cifrele.
Fara teme ? Cam greu sa inveti ceva fara sa exersezi individual acasa. La examen nu se lucreaza in grup ci individual. Nu exista un profesor care sa traga de tine.
Evaluarea națională nu este examen. Este doar o evaluare. N-ar trebuie să se lucreze suplimentar, ca pentru un examen. Evaluarea e o fotografie de moment a situației, o fotografie cu rol de… evaluare. Acesta este și rolul ei în sisteme ca cel finlandez. Acolo contează mai puțin la ce liceu ești repartizat, pentru că toate unitățile de învățământ finlandeze au același grad de calitate.
@Dan,
Atunci cand societatea nu-i va mai premia pe cei care-si trimit copiii la scoala ci ii va sanctiona “serios” pe cei care nu ii trimit , probabail ca sistemul finlandez o sa fie interesant de aplicat. Pana atunci uitati de el.
In tarile nordice la cea mai marunta abatere a parintelui copilul este MUTAT URGENT in grija statului. Pana la urma invatamantul e obligatoriu !
Evaluare, examen, teza, lucrare – toate au acelasi rol de a stabili “nivelul” la care se afla elevul in ce priveste activitatea individuala (nu de grup).
Iar evaluarea nationala, asa cum este ea acum nu “face nimic”, este lipsita de sens aceasta evaluare, atata vreme cat scopul ei este doar de a ierarhiza elevii. Intra oricine la liceu si cu 1 la toate probele. Ce este capabil sa faca un astfel de elev la liceu ? E oare posibil sa ia BAC-ul ? In cel mai fericit caz se va plictisi la scoala, pentru ca oricum nu pricepe nimic. Prin ce metoda minune se poate recupera o lipsa de 8 ani in doar 4 ? (adica trebuie ca cineva sa fie geniu sa invete 12 ani in 4 !)
Sigur ca omu’ stie ce spune. Tocmai deaia pana-ntr-a V – a toti sunt de minim 7 (80 % au febe pe linie iar restul febe si cate-un be razlet). Imi zicea un amic ca o invatatoare ,,premiata” la nivel national a gasit o metoda ‘chinchi’ cu care sa-i ‘disciplineze” pe ,,prichindei”. Cine ,,sarea calul” era trecut pe o ,,tabla de turta dulce” iar daca isi corecta comportamentul, dupa cateva zile il stergea. Adica ala micu facea lucruri negative si ,,premianta” il recompensa cu ,,turta dulce”. Isi iau leafa si-i ,,doare la basca” producand generatii de analfabeti. Si mai sunt si functionali, pentru ca-i gasim apoi in licee, univarsitati, isi iau licente si doctorate si ,,se rad’’ de cei putini care inca se mai lupta sa obtina lucruri pe cale corecta. Vorba unuia: ,,Numai eu si Iliescu am ramas saraci si cinstiti. Pana si ospatarii daca-s ‚descurcareti’’, aduna de pot apoi sa-si trimita copii la scoli in strainatate’’. ,,S-apoi ni vin de fericesc norodul // Cu chipul lor istet de oaie creata.” Nu-i de mirare ca au ajuns ca majoritatea cand aud de Eminescu sa zica: ,,Iarasi ăsta?’’
Simptomatic cazul acelui părinte care a plecat cu copilul în Finlanda, unde a arătat profesorului calupul de comentarii literare adunate din clasă/meditații/rude etc, pe care copilul îl recita pe de rost. Reacția dascălului finlandez a fost de milioane: “La noi, așa ceva se face doar la facultate!!!”
Da’ știu ăștia, finlandezii, ce e un sistem de învățământ? La ei se cultivă lectura, se fac jocuri de rol, comunicare liberă etc. Ciurucuri din astea, nu ca la noi, comentariu! Burta pe carte, tată, că e școală, nu joacă! Și milităria jos din pod. Vorba lui Delavrancea:
“- Cum trebuie să stea școlarul în bancă?
– Drept, cu căciula pe spate și cu ochii pe carte.”
Da ? Si comentariile acelea literare erau in limba romana ? La ce-i folosea sa le plimbe pana acolo ? Sau finlandezii i-au oferit invatamant in limba materna – romana ? Si la ce folosesc comentariile memorate, ca la subiectele din ultimii ani nu prea mai au parte de asa ceva.
Sa mai adaug ceva la comentariul meu anterior. Ce fac copiii finlandezi in timpul liber ? Iarna soarele rasare pe la 10 si apune pe la 15 ! E frig, bate vantul aproape permanent.
Logic și corect, dar nu cu mizeria de programă actuală.
Domnul ministru habar nu are ce este in școala! Este foarte bun de ministru ,habarnist și plagiator.
Ce să mai zic de copii recent sosiți din străinatate care sunt defavorizați,vin cu note de 10 pe linie și aici în țara abia că sunt echivalați bineînțeles cu chiu cu vai acceptați și reintegrați în școli unde nu primesc nici un fel de suport…un sistem care lasă de dorit,PĂCAT😔
Caz de elev venit din afară, unde era văzut ca primul pe clasă, și care devine aproape repetent în sistemul românesc.
Cine e de vină: elevul sau sistemul?
Elevul, că doar sistemul nu greșește. Se știe acest lucru din moși strămoși. Nu materia este adaptată după elev, ci elevul trebuie să se adapteze după materie, cu meditații, cocoșat suplimentar la birou etc. Ce știu finlandezii, care adaptează constant materia după nevoile fiecărui elev în parte, care dau la reciclat manuale pentru că au existat puncte înțelese cu greutate de către elevi?
Ce știu finlandezii atunci când spun că “învățând mai puțin, înveți de fapt mai mult”, pentru că “dai creierului șansa să proceseze”? Noi le știm pe ale noastre, ei le știu pe ale lor. E drept că noi suntem campioni la analfabetism funcțional, dar ce contează, din moment ce avem cel mai bun sistem educaționale posibil? Avem profesori răi, elevi răi și părinți răi, dar sistemul e bun, imaculat, impecabil, intangibil, cast, pur. E… SISTEMUL!
Aceeasi mantra cu invatamantul finlandez…. Cati dintre aparatorii acestui sistem au fost in Finlanda si inteleg societatea de acolo si rezultatele acestui sistem?!
Scoala ofera informatii suficiente pentru nota 9.
Problema nu-i data de ceea ce ofera scoala. Marea problema este ca elevii sa fie dispusi sa invete. Un elev care nu vrea sa invete nu va putea, si nici nu va trebui, sa obtina nota 7. Desigur, in viziunea unora, incapatanarea de a nu invata a elevului este doar vina profesorului. Oare?
Dar, daca ministrul vrea ca scoala sa pregateasca de nota 7, ministrul trebuie sa accepte si corigenta/repetentia. Si sa accepte ca notele sunt de la 1 la 10, nu de la 8 la 10, cum viseaza multi elevi si parinti (cei care, de altfel, au pus o presiune permanenta pe profesori).
Foarte corect!
Si in plus, parintele sa mearga intai la scoala si sa ceara explicatii pentru cunostintele copiilor, nu sa-si trimita copiii la meditatie la aceiasi profesori de la care nu invata la clasa.
Hai sictirit vierme ordinar analfabet!Dacă promovezi meditațiile școală ce pună mea rost mai are?
Urlet: aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhhhhhh….
Nu știu ce preda domnul ministru, dar este clar că nu are habar cum se învață disciplinele reale:matematică, fizica, chimie. Pentru acestea nu poți obține nota 7 fără teme și studiu individual.
Văd multă inconștiența în declarații și o permanentă scădere a nivelului de testare ca să dovedim progres.
În realitate este un regres drastic din an în an.
Ar fi cazul să se oprească din declarații și să se ocupe de altele, poate de disciplina pe care o preda, care cred că nu face parte din categoria celor enumerate mai sus.
Domnul ministru vine din mediul universitar
Campeanu nu stie ca programa este una incarcata si nu ai timp de aprofundare?
La cât de preocupați sunt tinerii de școală, nu știu ce să zic. Sunt mai preocupați de sex, droguri, alcool…. și culmea de la clasa a-V-a. Școala nu se află pe lista de dorințe a multor copii. Mulți merg la școală obligați de părinți, pentru alocație normal.
Cu tot respectul, am terminat clasa a opta anul acesta și, spre deosebire de copiii de clasa a 5a despre care vorbiți dvs., nu am avut niciodată astfel de preocupări.
Aș dori să menționez faptul că *școala nu se află pe lista de dorințe a multor copii*, însă nu doar a celor preocupați de alte lucruri. Unii elevi, printre care și prietenii mei, care se străduiesc să obțină rezultate la concursuri (și la școală, evident) nu merg la școală cu plăcere, prin urmare nu se află pe lista lor de dorințe. 🙂 În ultimii ani, și nu mă refer la perioada carantinei, programa școală s-a schimbat mult și deși au rămas mai puține lecții de predat, profesorii nu reușesc să termine toată materia cu elevii lor. Sunt profesori care nu predau la clasă, dar care pun elevilor numai note mari. Ne ducem la școală pentru 2-3 profesori (din aproape 20), pentru că la restul materiilor nu învățăm nimic. Elevii nu merg la școală ca să învețe, ci pentru prezență… Am avut profesori care nu știu să rezolve/să explice probleme pe care noi trebuia să le rezolvăm singuri. Eu sunt printre cei care au făcut meditații, dar nu pentru că nu am înțeles de la clasă, ci pt că NU AM AVUT CE să înțeleg, fiindcă nu ni s-a predat. Este păcat de munca elevilor și de anii pe care i-au pierdut mergând la școală fără să facă mare lucru. Cine vrea cu adevărat să învețe trebuie să fie dat de la început la școli foarte bune, iar la gimnaziu la colegii/ școli private.
Poate sunt prea “mică” să stabilesc unde este problema, însă ce vreau eu să zic este că sunt foarte puțini elevi care merg la școală cu plăcere. Nu doar cei care au “alte preocupări”, ci și cei care vor să învețe, însă nu au de unde…
Ceea ce am scris reflectă experiența mea, probabil sunt și câteva școli la care se învață la toate materiile.
@O fata
Din ceea ce ai descris cred ca problema mare este la programa scolara (multa materie stufoasa obligatorie fara timp de recapitulare). O a doua mare problema (cred ca ar fi prima) este selectia profesorilor din zilele noastre. Asta este in mare masura vina politicienilor care si-au batut joc de sistemul educational, prin urmare, cei mai buni absolventi de facultati fug de acest sistem sau demisioneaza si se apuca de alte meserii. Cunosc personal cateva cazuri de profesori titulari care au renuntat si au plecat la munca in strainatate ca soferi, ospatari sau muncitori pe santier.
O alta problema ar fi nivelul slab de pregatire al multor facultati din tara noastra. Aici este vina exclusiva a Ministerului Educatiei care ar fi trebuit sa se asigure ca facultatile pastreaza un standard ridicat de pregatire, atunci nu
ar mai fi existat profesori care sa nu stie sa rezolve/explice exercitiile pe care le-au dat de rezolvat elevilor.
Probabil aveți dreptate în legătură cu selecția profesorilor și restul comentariului. Referitor la “materia stufoasă”… materia s-a simplificat destul de mult, nu mi se pare deloc stufoasă, dar pentru asta într-adevăr este nevoie de un profesor, nu cel mai bun, dar care să predea. Îmi pare rau pentru ce a ajuns învățământul românesc și mă bucur că este cineva de aceeași părere cu mine.☺️
Orice ar fi nimic nu se compară cu ce este în străinătate.Numai cine a avut ocazia să studieze acolo știe exact cum stau lucrurile și tind să cred că suntem în urma cu mult față de ei.
Propun ca nota minima ce poate fi trecuta in catalog sa fie 7 pentru cei cu prezenta buna. Cei cu prezenta scazuta in gimnaziu sa primeasca direct diploma de bac si una de licenta/doctorat la USAMV.
>>școala trebuie să asigure un nivel de minimum nota 7 cu ceea ce înveți la școală, fără teme și fără meditații
Asta bate campii din nou si debiteaza zilnic prostie dupa prostie, LOL. In Romania nu sunt definite standarde de trecere ca sa zici ca 7 e minimul acceptabil.
Saptele ala cred ca e coeficientul lui de inteligenta, LOL