Sorin Cîmpeanu, despre plata profesorilor nevaccinați: Profesorii nu sunt plătiți nici mai mult, nici mai puțin dacă sunt sau nu vaccinați

“Profesorii sunt plătiți pentru calitatea și volumul actului educațional; profesorii nu sunt plătiți nici mai mult, nici mai puțin dacă sunt sau nu vaccinați”, a declarat ministrul Educației, la Kanal D, întrebat dacă vor fi plătite la fel cadrele didactice care refuză vaccinarea cu cele care se vaccinează.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat în urmă cu 2 săptămâni, într-o conferință de presă susținută la Guvern alături de ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, că peste pragul de infectare de 6 la mie cu noul coronavirus, pentru “profesorii care au avut posibilitatea să se vaccineze și nu s-au vaccinat va exista posibilitatea testării la fiecare 72 de ore. Dacă nu vor nici să fie testați de DSP, sigur că va trebui să nu mai oferim avantajul posibilității de predare fizică. (…) Nu vor fi concediați. Până la coborârea ratei de infectare sub 6 la mie să se odihnească puțin” (detalii aici).

Întrebat, în cadrul emisiunii 40 de întrebări cu Denise Rifai la Kanal D, dacă profesorii care refuză vaccinarea vor fi plătiți la fel, ministrul a răspuns: “Deci în primul rând vaccinarea este o responsabilitate nu numai față de tine însuți, ci față de toți ceilalți cu care interacționezi. Avem un Institut Național de Sănătate Publică și nu individuală, avem Direcții de Sănătate Publică și nu individuală. Sunt convins că cea mai mare parte din colegii cadre didactice înțeleg aceste lucruri”.

Cîmpeanu a precizat din nou că 60% dintre angajații din învățământ sunt vaccinați, “o pondere mai mare de dublu față de media națională. Deci sunt foarte mândru că 165.000 de angajați din învățământ sunt deja vaccinați” și a precizat că pe 8 septembrie va publica situația actualizată.

“Profesorii sunt plătiți pentru calitatea și volumul actului educațional; profesorii nu sunt plătiți nici mai mult, nici mai puțin dacă sunt sau nu vaccinați”, a continuat ministrul Educației.

Precizări din emisiune:

“Denise Rifai: De ce nu v-a vrut, de fapt, Dacian Cioloș ministru al Educației?

Sorin Cîmpeanu: În anul 2015, în luna noiembrie, într-o perioadă foarte dificilă l-am primit pe Dacian Cioloș în Guvern, în acele două săptămâni în care am fost prim-ministru interimar. I-am dat tot suportul meu, am protejat fondul de rezervă la dispoziția prim-ministrului și în general toate acțiunile mele din acea perioadă au fost fairplay. La momentul respectiv se știa și despre celebra ordonanța de urgență numărul 14 blocată tot de mine pentru că în ordonanța am introdus un articol: renunțarea la titlul de doctor se face prin ordin de ministru, ordin de ministru pe care nu l-am promovat niciodată. Este greu de înțeles ce s-a întâmplat, întrucât am avut o prietenie solidă, am fost și în comisia de acordare a titlului de Honoris Causa lui Dacian Cioloș. Dar, din fericire, acum avem o relație pe care o apreciez ca fiind foarte bună și cred că a fost indus în eroare de informații neverificate.

Despre calitatea cadrelor didactice:

Sorin Cîmpeanu: Profesorii sunt și trebuie să rămână resursa cheie în orice sistem de educație, alături de resurse materiale, resurse financiare, de infrastructură, profesorul rămâne totuși sus. Elevul trebuie să aibă rolul central în școală, dar în educație profesorul are rolul determinant. E nevoie de resurse umane pregătite în educație. Aceste resurse umane se poate atrage, se pot susține și dezvolta doar printr-o serie integrată de măsuri. De multe ori vorbim de salarizare; da, este un element foarte important pentru decizia fiecărui tânăr, fiecărui absolvent de învățământ superior în a urma o carieră didactică, dar este vorba și de prestigiul și demnitatea carierei de dascăl, este vorba și de multe alte condiții care exced sistemului de educație. Prin pachetul de legi pe care intenționam să ne întâlnim în proiectul “România Educată”, intenționăm tocmai acest lucru.

Colegii cadre didactice trebuie să înțeleagă că rolul s-a schimbat, este nevoie de reconfigurarea rolului profesorului care trebuie să fie în același timp și în rolul de mentor, trebuie să dirijeze elevii pentru a alege sursele de informare care sunt într-o plajă extrem de extinsă și de a-i îndruma către ceea ce este mai eficient în procesul de învățare pentru a dobândi acele competențe de care societatea și piața muncii au nevoie.

Denise Rifai: Ați putea trăi dintr-un salariu de învățător?

Sorin Cîmpeanu: Am fost și voi rămâne adeptul unei salarizări motivante în sistemul de educație. Declarația pe care am făcut-o am asumat-o din următoarea perspectivă: am suplimentat numărul de posturi de învățământ cu 3.500 printr-o hotărâre de guvern săptămâna trecută. Va fi nevoie de alocarea de resurse pentru aceste angajări noi într-un sistem de educație care suferă de deficit de resurse umane calificate. Avem nevoie de resurse financiare pentru foarte multe lucruri care sunt urgente pe 13 septembrie. Suntem puși, și eu personal am fost pus de multe ori în ultima perioadă să aleg între două variante rele.

Am încercat să aleg varianta cea mai puțin rea, din poziția de ministru al Educației, puterea pe care știu că o are un ministru al Educației într-un guvern. Nu este nici ministrul finanțelor, nici prim-ministru, dar am beneficiat de înțelegere a cadrelor didactice pentru anul viitor. Voi fi primul care a pledat pentru aceste creșteri salariale nu numai meritate, dar și absolut necesară tocmai pentru a motiva.

Denise Rifai: Ați putea trăi dintr-un salariu de învățător?

Sorin Cîmpeanu: Foarte greu. (…)

Denise Rifai: Este Universitatea de Agronomie moștenirea familiei Cîmpeanu?

Sorin Cîmpeanu: Prostie mai mare, cu tot respectul vă spun, rar am auzit. După ce am absolvit Liceul Sfântul Sava, clasa de matematică-fizică, treapta I și treapta a II-a, doar cu concursuri naționale grele am decis să mă înscriu la o altă facultate foarte grea. Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din cadrul USAMV București. Singura facultate la care examenele de admitere erau două de matematică și unul de fizică. Eram 6 – 7 pe loc. Nu avea nicio legătură cu chimia care se dădea admitere la celelalte facultăți.

Am absolvit Facultatea de Îmbunătățiri Funciare, am primit repartiție guvernamentală pe baza rezultatelor de învățământ. Am ales să fiu inginer proiectant la Institutul de îmbunătățiri funciare. În același timp, am venit în Facultatea de îmbunătățiri Funciare, care nu avea nicio legătură cu al meu senior, la catedra de Îmbunătățiri Funciare ca să predau disciplina de Îmbunătățiri funciare. Deci am terminat Îmbunătățiri funciare, am făcut Facultatea de Îmbunătățiri Funciare, predau disciplina Îmbunătățiri Funciare. Din această perspectivă pot spune că am avut un traseu monoton sau, altfel spus, un traseu coerent care nu a avut nimic de-a face cu profesia tatălui meu de biochimist; e cu totul altă linie. Da, sunt mândru să continui tradiția de cadre didactice pe care am cunoscut-o în familie. Sunt foarte mândru.

Despre mama sa: “A murit la vârsta de 53 de ani, adică exact vârsta pe care o am eu acum. A fost cel mai puternic membru al familiei și cel la care nimeni nu se aștepta să ne părăsească atât de repede.”

Despre studiile sale la Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” a SRI: “Nu are nicio legătură nici cu politica, nici cu serviciile secrete. Sunt foarte mulțumit de faptul că am urmat aceste cursuri, care mi-au extins o viziune despre societate care altfel ar fi fost ancorată doar în lumea academică. Cred că am avut beneficii de la această extindere de viziune și nu știu dacă mai funcționează acum, dar dacă da le recomand. Am avut chiar în promoția mea unul sau doi colegi rectori. Am avut colegi oameni din media, jurnaliști cunoscuți. Este o deschidere pe care orice serviciu de securitate o are către lumea de astăzi, nu mai este ceva ascuns.”

V-au cerut serviciile de informații să îl albiți pe Gabriel Oprea?

Sorin Cîmpeanu: Categoric nu și nu am avut nicio legătură cu decizia Consiliului de etică. Am avut la un moment dat acuzații că aș fi participat la ședința acestui consiliu. Au existat persoane care au spus că pot oferi și probe. Din întâmplare, în ziua ședinței Comisiei în care s-au luat decizii, eram la Suceava în prezența a doi președinți, președintele Iohannis și președintele Timofti. Drept pentru care prezența mea la Suceava în acea zi a fost extrem de vizibilă. Deci am fost la Suceava și nu la ședința în care s-a luat această decizie care și-a urmat cursul firesc, știind într-adevăr că în măsura în care se dovedesc aceste lucruri rele trebuie să fie clar sancționate.

Aș vrea să aduc în discuție și decizia pe care am luat-o, având în vedere experiența acumulată, de finanțare pentru prima dată a unui proces de prevenire și combatere a plagiatului, a unui proces de susținere a eticii și integrității academice: doar pentru primele trei luni din anul acesta, 25 milioane RON din fondul de situații speciale al Ministerului Educației. Nimeni nu a făcut lucrul acesta. Am dat și un exemplu personal, din cele 77.100 de titluri de doctor de titluri din România am cerut să fie prima analizata, a mea.

Este scandalul cu Pricopie un atac al celeilalte tabere din SRI?

Sorin Cîmpeanu: Este o manifestare a unor frustrări personale și nu de sistem, pe care o înțeleg și eu o privesc cu condescendență. Am precizat deja că am toată admirația pentru o persoană care deține un record național și mondial, având 9 luni din momentul în care s-a înscris la doctorat și până și-a obținut diploma de doctor. Am verificat și în România, și în alte state. Mai sunt și alte neclarități într-un CV care diferă de CV-ul meu. Nu am nici pauză între studii, nici studii pe la universități care au precizat oficial când ai trecut pe acolo.

Acestea fiind zise, mă interesează mai puțin părerea colegului și prietenului meu Remus Pricopie. Un singur regret am: că într-adevăr instituția pe care ați menționat-o a condus-o cu dezonoare așa cum am precizat și în cererea mea de demisie. Alte rivalități sistemice nu avem, am apreciat și SNSPA pentru că este o universitate extrem de importantă care trebuie să fie susținută, pentru că are un rol anume peisajul învățământului românesc, dar din păcate… sau mă rog, fiecare are conducătorul pe care-l merită.

Ați plagiat în teza de doctorat?

Sorin Cîmpeanu: Categoric nu. Am beneficiat de îndrumarea unuia dintre cei mai redutabili profesori universitari, Ioan Pleșa. Am beneficiat de colaborarea cu regretatul profesor Ion Jinga, profesor cu P cum obișnuiam să spun. Vreme de opt ani de zile am avut experiențe proprii, cinci experiențe, parcele subdivizate, irigații cu ape uzate. Am mers opt ani, zi de zi, de două ori pe zi pentru aceste experiențe. E greu. M-am uitat recent în teza pe care o găsiți la Biblioteca Națională disponibilă de 20 de ani. Lista de lucrări științifice este una dintre cele mai publice, este vizibilă lista de lucrări științifice.

Am avut șansa a mai mult de 8 ani de zile la teza de doctorat, prin experiențe directe, și nu cum au făcut alții care în 7 zile, pe principiul “Cărțile se scriu din cărți”… Nu, sunt experiențe proprii, personale.

Ați copiat vreodată?

Sorin Cîmpeanu: În liceu n-am știut, recunosc, ce înseamnă a copia. Așa era. Și nu știam în clasa noastră ce înseamnă a copia. Nu făcea parte din înțelegerea noastră. În facultate am aflat, în facultate am aflat ce înseamnă să copiezi. În facultate, deși cred că am terminat cu peste 9,60 facultatea și am avut și restanță. Și mi-amintesc un examen la Analiză matematică cu regretatul profesor de analiză matematică Ionescu Claudiu Bujor, în care după o săptămână în care mi-am petrecut timpul jucând Bridge m-am prezentat la examenul de Analiză matematică nepregătit în această perspectivă. Deși cred că eram șef de an, am recunoscut că nu știu, am dat biletul și m-am prezentat în restanță. Cred că am mai avut încă vreo două-trei ocazii în care am fost pus într-o încercare să copiez și am ales să am o restanță, chiar dacă, sigur, în propuneam să fiu printre primii. Am ales varianta a doua, restanță. Așa am înțeles și o să fiu asumat: nu știi – recunoști că nu știi.

Fac apel la toți elevii și profesorii, și profesorii pentru că și la examenul de titularizare am avut profesori care au fost dați afară din examen pentru copiere, să nu copieze. Voi încerca să introduc acele sisteme de evaluare standardizată care să elimine subiectivismul, factorul uman, și poate vom ajunge și acolo unde evaluarea să se facă într-o manieră în care să nu mai fie posibil copiatul, prin tehnologii moderne. S-a propus varianta de sisteme de bruiaj, sigur mi-ar trebui 7.000 pentru examenul de Evaluare Națională care necesită cele mai multe clase de examen, deci 7.000 de sisteme de bruiaj afectează sănătatea… Sunt și alte soluții. Tentativa de frauda informatică se rezolvă tot pe cale informatică.

Câți copii din România ar veni la școală dacă ar primi o masă caldă?

Sorin Cîmpeanu: Ne-am propus pentru anul 2020 o țintă de 11,3 la sută maxim abandon școlar. Suntem la aproape 16 la sută, suntem țara cu cel mai mare abandon școlar. O astfel de măsură, aplicată generalizat, sunt convins că ar putea să înjumătățească chiar rata de abandon școlar, una din marile provocări. Însă, trebuie să vă spun onest, capacitatea administrativă de care dăm dovadă este extrem de scăzută. Am avut posibilitatea să finanțăm masă caldă din 150 de școli și s-au înscris doar 110 școli. Deci mai puțin decât am oferit. De ce? Pentru că necesită un minim de condiții. Din păcate firmele de catering sunt departe de aceste localități izolate, care au cea mai mare nevoie de o astfel de măsură.

Ministerul Educației a avut anul trecut 40 milioane RON pentru finanțarea unor toalete și am folosit doar 18 milioane RON.

De ce se întâmplă asta?

Sorin Cîmpeanu: Ajung în poziții cheie oameni fără școală. Ajung în poziții cheie oameni care vorbesc neasumat.

Sunt oameni numiți politic?

Sorin Cîmpeanu: Sunt și oameni numiți politic, dar asta trebuie să înceteze în școală și vă asigur că o să se întâmple odată cu concursul pentru directori școlari.

Despre scandalul Barangă:

Sorin Cîmpeanu: Aici nu e vorba de plagiat, doamna Rifai. Este vorba de un fals grosolan la nivel de diploma de Bacalaureat, urmată de o diplomă de licență, urmată de o diplomă de doctor obținută la o universitate de stat. Nu este vorba de obținerea atestatului de abilitare având o lucrare din domeniul științelor agricole. A spus că în Universitatea la care și-a obținut doctoratul nu există acest domeniu de doctorat.

V-a scăpat printre degete?

Sorin Cîmpeanu: Nu numai mie, ci tuturor instituțiilor de stat, inclusiv instituțiilor care aveau abilitatea de verificare. A păcălit tot statul român, nu numai universitatea mea. Universitatea mea a fost păcălită puțin, dar el a păcălit tot statul. Cred că este vorba despre un exemplu care necesită și psihanaliză, nu numai cercetare penală, care s-a făcut și se face.

Știu că a fost o întreagă serie de cetățeni care, ulterior am aflat, odată cu acest caz, care solicitau diploma de bacalaureat și apoi solicitau și o diplomă de licență și aveau varianta de bază și pachetul de lux. Pachetul de lux însemna că odată cu obținerea unei înmatriculări false și a unui dosar de înscriere la o universitate acreditată în care se susține examenul de licență ofereau și un titular care să meargă să susțină examenul de licență în locul celor care doresc să fraudeze.

Și asta presupune o carte de identitate, se făcea și cartea de identitate, deci asta este treaba celor mai puternice instituții ale statului român și exced Ministerul Educației. Sunt curios câți au apelat la această variantă de a-și cumpărat diploma de bacalaureat și de licență. Cred că sunt instituții specializate în România care în mod sigur ne vor oferi răspunsuri și care se preocupă de toate aceste situații.

V-ați construit gardul de la casă cu materiale împrumutate din campusul universitar?

Sorin Cîmpeanu: Nici vorbă de tâmplărie metalică sau de care spuneți. Nu seamănă cu nimic. Nici nu aș fi putut, nici nu aș fi vrut, nici n-aș fi avut nevoie de aceste lucruri. Ca să faci astfel de lucruri trebuie să superi pe cei care sunt obișnuiți într-un anumit fel. Se cheamă că am deranjat foarte multă lume și nu mă supără să îi supăr în continuare pe acești “prieteni”.

Se poate trăi bine din învățământ?

Sorin Cîmpeanu: După cum vedeți da. Iar ceea ce prezentați are inclusă și indemnizația de parlamentar. Sunt venituri realizate împreună cu soția și am spus că învățământul superior, universitățile care sunt capabile să se dezvolte, poate asigura și o salarizare motivantă. Pentru un salariu în București salarizarea este motivantă și mă mândresc cu lucrul ăsta, pentru că este nevoie de această motivație. Vom vedea dacă vom fi capabili să extindem acest sistem motivant de salarizare și la învățământul preuniversitar, unde este și mai mare nevoie. Și să știi că un salariu de rector, salariul oricărui rector din România este mult mai mare decât salariul ministrului educației.

Salariul meu de rector era mult mai mare decât salariul meu de ministru. Salariul de ministru, se știe, este 12.776 RON. Orice salariu de rector este mai mare de 12.776 RON și este foarte bine. Este autonomia universitară și cu cât universitatea generează mai multe venituri proprii, cu atât, conform legii, poate să asigure o salarizare mai bună.

Nu cred că am făcut greșeli politice. Această prietenie sau dușmănie mai târziu [cu Alexandru Cumpănașu – N. Red.] nu am considerat necesar să o exprim public, nu consider nici acum. Pot să spun că în momentul în care exista această apropiere, era o emisiune foarte bună la care au participat Directorii celor mai mari universități care promovau universitățile foarte bine. Atitudinile de după nu au fost deloc bune, ne-am delimitat atunci când a venit momentul să ne delimitam. Nu noi am fost cei care au generat această schimbare de atitudine. La început, lucrurile au fost constructive și în concordanță cu directivele Consiliului Național al rectorilor de promovarea intereselor învățământului superior din România.

Despre apropierea de Ioana Lazăr, promovată secretarul general al Ministerului Educației și șefa secretariatului tehnic al Comitetului pentru “România Educată”, în mandatul său:

“Nu cred că am dreptul să promovez în vreo emisiune publică această slăbiciune a mea, dar dacă vorbim despre afinitate da, am avut, am și voi avea afinitate pentru oameni inteligenți, pentru oameni devotați, pentru oameni frumoși. Am avut și voi avea aceeași afinitate. Am construit echipe și voi construi în continuare echipe, atâta vreme cât voi avea decizia, voi lua decizia corectă de implicare a fiecărei persoane, bărbat sau femeie, corespunzător cu ceea ce știu eu că știe să facă mai bine și poate fi mai util în funcția pe care o ocup acum, trecător, vremelnic, de ministru al Educației.

Când voi fi rector, de rector, la Consiliul Rectorilor de asemenea. Deci voi promova orice persoană inteligentă și profesionistă pentru că avem o mare lipsă de persoane inteligente și profesioniste potrivite. Slăbiciunea mea este fumatul. Acum ați pomenit aspectul fizic, nu cred că e cazul să acuzăm pe cineva că arată mai bine sau mai rău. Asum toate aceste lucruri cu mândrie. Sunt norocos că am reușit să întâlnesc de-a lungul carierei mele de peste 30 de ani oameni inteligenți, devotați, frumoși, care au știut să construiască echipe. Slăbiciunea era fumatul. Singura slăbiciune pe care o mai am.”

Sunteți omul SRI?

Sorin Cîmpeanu: Nu am înțeles. Ați vorbit de masonerie. Da, mi-am declarat apartenența la Marea Lojă Națională din România. Din SRI nu știu să fac. Am înțeles foarte bine ce m-ați întrebat. Sunt civil. Sunt omul educației.

N-am reușit să fac mai mult decât am făcut. Nu am reușit să fiu mai eficient pentru că nu numai societatea și timpul manifestă lipsa de răbdare pentru nevoia de progres în educație, chiar eu însumi sunt în nerăbdător pentru progres. Deși am făcut o serie de lucruri importante, de care sunt mândru, în acest mandat, dar trebuie să fie doar un început, adică vom continua cu profesionalizarea managementului, cu creșterea finanțării la 4,7% din produsul intern brut într-un prim pas, pentru că așa este media europeană în educație.

Obiective care țin de echitate, de redarea prestigiului carierei didactice, de atractivitate pentru învățământul profesional și tehnic, de provocări ce țin de etică și integritate de provocări ce țin de cuprinderea în educația timpurie. Sunt foarte multe provocări pe care le abordăm: urgențele mai întâi, apoi termen scurt, termen mediu și să pregătim și pentru cei ce vor veni pe termen lung. Altceva nu știu să fi făcut greșit în educație. Nu înseamnă că nu am greșit, nu știu eu să fi greșit.

Ați mai accepta funcția de premier?

Sorin Cîmpeanu: Nu cred că va fi cazul. Nu o să spun niciodată da sau nu. Sunt un om suficient de așezat ca să las lucrurile să se deruleze. Avem foarte multă treabă în educație, nu am niciun fel de alte aspirații. Altele decât cele corecte pentru un ministru al educației. Eu nu am alte aspirații, planuri nici atât, nici măcar dorințe, nici măcar idei de altceva, prefer să mă ocup până la capăt de educație atât cât voi ști mai bine. Oricum, cu bună-credință. Și oricum mai bine decât mulți alții care își dau cu părerea fără să poată proba că au făcut, că au avut vreo realizare profesională, dar au foarte multe idei.”

Citește și:

Profesorii nevaccinați și care refuză să fie testați nu vor preda fizic, când localitatea depășește pragul de 6 la mie. Sorin Cîmpeanu: Nu vor fi concediați, să se odihnească puțin