A fost un subiect greu? Sau unul uşor? Aceasta este întrebarea pe care o pun cei mai mulţi când vine vorba despre subiectele din fiecare an date la examenele naţionale. După părerea mea, în acest an gradul de dificultate a fost mediu, cu tendinţe spre dificil. Şi, la fel ca în ultimii ani, geometria va face diferenţierea notelor. Dar discuţia abia din acest punct porneşte.
Cred că întrebarea semnificativă care ar trebui pusă nu la acest aspect ar trebui să se refere, ci la cu totul altceva: relevanţa subiectelor. Măsoară oare ele ceea ce ar trebui evaluat? Cred că nu.
Aplicabilitatea în viaţa reală a cunoştinţelor dobândite în gimnaziu este încă departe de a fi un criteriu în formularea subiectelor. Din cei 18 itemi, doar patru conţin trimiteri la concret. Aşadar, extrem de puţini. Totuşi, e mai mult ca în alţi ani. Dar nu e suficient.
Conform programei şcolare, “procesul de proiectare curriculară s-a realizat ținând cont de adaptarea curriculumului la aşteptările societății şi la realităţile sistemului de învăţământ, având ca obiectiv pregătirea elevului pentru viaţă şi profesie”. În ce mod acest deziderat este corelat cu subiectele la Evaluarea Națională, este greu de intuit. Majoritatea covârşitoare a elevilor nu văd la ce le-ar servi cunoştinţele dobândite.
Pentru justificarea abstractizării extreme a predării (şi, după cum se poate constata, şi a formulării subiectelor la examene) am auzit deseori argumentul că noi, profesorii de matematică, livrăm instrumentul şi din acest moment, fiecare este liber să-l folosească după dorinţă şi după puteri. Dar eu aş zice că avem datoria să livrăm şi manualul de utilizare a acestui minunat instrument, matematica. Pentru că vorbim de matematica şcolară, nu de cursuri academice.
Tot din programa școlară mai aflăm că aceasta “promovează exersarea obișnuinței de a recurge la modele matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice”. Şi din nou subiectul ratează atingerea ţintei. Este suficient să aruncăm o privire peste itemii de geometrie: niciunul, dar absolut niciunul, nu are nici măcar o tentativă de ancorare în realitatea înconjurătoare. Chiar aşa? Acele figuri geometrice nu servesc la nimic? Sunt doar o delectare a intelectului? Absolvenţii de gimnaziu sunt nişte mici Arhimede contemplând cercuri pe nisip?
Se vorbeşte de testarea PISA, l-am auzit recent pe ministru declarând: “Copilul să fie mult mai pregătit pentru viață activă […], să fie mult mai pregătit din perspectiva testelor PISA”. Cu astfel de subiecte, suntem extrem de departe de obiectiv.
Mai aşteptăm. Poate vreun ministru, poate cineva curajos de la C.N.P.E.E. sau de la U.C.E. va da matematica jos din pod şi o va reda celor mulţi.
_______________
Sorin Borodi este profesor de Matematică la Liceul „Al Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj.
Sursă foto: sorinborodi.ro