Sondaj: Sistemul de educație are nevoie de o reformă majoră, cred peste 70% dintre bucureșteni. Aproape jumătate din locuitorii Capitalei consideră că școala și grădinița NU sunt gratuite

1.278 de vizualizări
Încrederea bucureștenilor în sistemul românesc de educație
Sistemul de educație din România are nevoie de o reformă majoră, cred 71% dintre bucureșteni, potrivit unui sondaj Avangarde. Doar 4% dintre locuitorii Capitalei consideră că învățământul nu are nevoie de o reformare, în timp ce 23% sunt indeciși în această privință. Concluziile aparțin raportului de cercetare “Percepții publice asupra educației primare în București”, realizat în perioada 10 – 15 iunie 2021.

Sondajul a fost realizat pe 900 de subiecți, reprezentând populaţia adultă neinstituţionalizată a Municipiului București, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de 3,2% pentru nivel de încredere de 95%.

În ceea ce privește numărul grădinițelor din Capitală, peste 50% dintre bucureșteni consideră că în București nu sunt destule grădinițe de stat, astfel încât să existe locuri pentru toți copiii.

Foto: Avangarde

Deși Constituția prevede că școala și grădinița sunt gratuite, percepția publică este contrară: 46% dintre locuitorii Capitalei au răspuns că școala și grădinița NU sunt gratuite în România, în timp ce 24% nu au avut o părere formată.

Foto: Avangarde

În București, 1 din 2 locuitori nu au încredere în sistemul de educație românesc, potrivit raportului de cercetare “Percepții publice asupra educației primare în București”.

Foto: Avangarde

În contextul în care ministrul Educației a anunțat o nouă lege a educației, realizată pe bazele raportului prezidențial România Educată, sondajul arată că 71% dintre locuitorii Capitalei consideră că sistemul de educație din România are nevoie de o reformă majoră.

Foto: Avangarde

Rezultatele sondajului vin în contextul în care România a intrat în criza pandemică de pe ultimul loc la matematică și penultimul la citire și științe, din Uniunea Europeană, la testele PISA 2018 (detalii aici).

România este ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, și la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, cu 22% dintre tineri analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie, potrivit rezultatelor TIMSS 2019. Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mult spun că au puține cărți în casă, mulți reclamă agresivitate între colegi, iar peste jumătate nu își proiectează o carieră ce include științele, deși atitudinea generală față de matematică și științe este, în general, una pozitivă, potrivit rezultatelor detaliate ale TIMSS 2019, anunțate de Universitatea din București.


5 comments
  1. Ce o fi aia educatie primara? O fi educatia timpurie? O fi invatamantul primar? Ambele?

    Titlul studiului este “Percepții publice asupra educației primare în București” si intrebarile se refera gradinite, gradinita si scoala, sistemul de educație românesc. Mai lipsea o intrebare despre McDonalds si poate despre originile universului.

    Reforma ce inseamna? Sa se construiasca gradinite? In care sa predea aceiasi incompetenti, cu aceleasi metode obosite? Slava Domnului ca au reusit in vreo 10 ani sa faca o programa noua pentru educatia timpurie. Asta nu-i reforma?

    1. În afară de programă ar mai fi nevoie de: pregătirea profesorilor, infrastructură specifică, dotări care să permită punerea în operă a cerințelor principiilor fundamentale ale didacticii, finanțare corespunzătoare, încadrarea în numărul legal de constituire a grupelor/claselor, consilieri în număr suficient care să poată asigura consilierea reală a tuturor celor care au nevoie. Cu convingerea că niciodată nu voi putea întocmi o listă exaustivă a nevoilor sistemului, mă opresc aici.

  2. Sistemul de invatamant este lasat sa se degradeze fix cum a fost lasat si sistemul de sanatate. Atat timp cat nu sunt atrasi o parte din cei mai buni absolventi in sistemul de invatamant atunci golurile vor fi umplute de cei care sunt mai putin pregatiti, tineti cont de cei care se pensioneaza, pe vremea lor era bataie sa fi profesor. De fiecare dati ce ramane din buget la educatie din aceasta cauza nu avem gradinite, scoli, profesori buni, etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tendințe în învățământul superior: europenizarea, digitalul și banii insuficienți, principalele puncte de interes pentru universitățile de pe continent – raport al Asociației Universităților Europene / Instituțiile românești – interesate îndeosebi de finanțare instituțională și digitalizare

Învățământul superior a devenit un motor al integrării la nivel european, iar digitalizarea este unul dintre cele mai importante elemente ce dictează strategiile universităților și apelurile lor de a fi…
Vezi articolul

Rezultatele PIAAC 2023: Competențele esențiale pentru adulți, în viață, muncă, dar și în participarea la procesele democratice stagnează sau sunt în scădere la nivel internațional, probleme mai pronunțate în Europa de Est / România va participa în premieră la măsurarea alfabetizării adulților în valul 2025-2029

Competențele adulților în ceea ce privește alfabetizarea, alfabetizarea numerică și capacitatea de rezolvare a problemelor mai degrabă au stagnat sau scăzut, la nivel internațional, pe parcursul ultimului deceniu, în condițiile…
Vezi articolul

VIDEO Mircea Miclea, despre obezitatea informațională: Cum ne împinge un vechi mecanism al creierului să stăm cu orele pe internet “de-a moaca” și care este cheia de a rezolva problema

Creierul uman reacționează atunci când găsește o informație pe net – “recompensează” de fiecare dată mecanismul funcțional și vechi al curiozității prin dopamine, spune psihologul și profesorul universitar Mircea Miclea.…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul