Organizarea anului școlar în 5 module este apreciată de aproape jumătate dintre cadrele didactice, în timp ce altă jumătate spun fie că are nevoie de îmbunătățiri, fie trebuie abandonată, potrivit unui sondaj publicat de Ministerul Educației. În cercetare, instituția pune accent pe opiniile pozitive față de actuala împărțire a anului școlar, pronunțate mai ales în rândul elevilor. Părinții se manifestă cel mai reținut față de structura în module.
- Sondajul s-a desfășurat prin intermediul unor chestionare distribuite în perioada 17-31 octombrie 2023 într-un eșantion de școli declarat reprezentativ la nivel național. Este vorba despre 892 de școli, din care au răspuns 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți și 6840 de profesori. Rezultatele complete – la finalul articolului
În rândul profesorilor părerile sunt împărțite cu privire la experiența anului structurat în cinci intervale de cursuri. Astfel, 44% spun că trebuie menținută formula actuală, însă un sfert (25%) spun că trebuie abandonată, iar tot un sfert spun că măsura e bună, dar are nevoie de modificări.
Despre efectele împărțirii, profesorii apreciază că acestea sunt mai degrabă pozitive, dar unele ridică probleme. Cei mai mulți (80%) apreciază situația evaluărilor – „Evaluarea curentă s-a realizat mai adecvat, fără presiunea încheierii situațiilor școlare semestriale”. Trei sferturi apreciază că a fost redusă birocrația. Iar două treimi dintre profesori cred că s-a îmbunătățit „performanța școlară a elevilor, ca urmare a alternării perioadelor de efort cu cele de repaus școlar”.
Pe de altă parte, aproape două treimi dintre profesori constată probleme cauzate de fragmentare și sunt de acord total sau parțial cu ideea că „a fost problematică mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza numeroaselor segmentări ale timpului școlar”.
Ce spun profesorii despre aplicabilitatea structurii modulare pe viitor:
- 52% spun că pot să o aplice cu succes, autonom, nu are nevoie de cadru / condiții specifice de implementare
- 25,9% apreciază că pot să aplice măsura, dar e nevoie de măsuri de sprijin în implementare
- 11,6% spun că e nevoie de un cadru de implementare pentru a o putea pune în aplicare cu succes
Directorii constată o împărțire a opiniilor în comunitatea școlară
După un an de la introducerea noului sistem de organizare, directorii unităților de învățământ constată că că există atitudini diferite în comunitățile școlare cu privire la structura modulară. Ei văd că, în timp ce aceasta e preferată de elevi, profesorii, dar mai ales părinții sunt mai rezervați.
În ceea ce-i privește, ei constată că schimbarea a avut efect pozitiv în chestiuni legate de „starea de bine” sau „climatul școlar”, dar există procente semnificative care constată efecte negative în ceea ce privește activitățile școlare propriu-zise, precum practicile de evaluare, raportarea elevilor la notare, motivația elevilor la învățare.
Astfel, doar o treime dintre directori constată un efect pozitiv în cazul motivației elevilor, iar 20% apreciază că efectul este unul negativ (aproximativ 2 din 5 apreciază că nu există schimbări în această privință).
Până în jumătate dintre directori văd efecte pozitive în ceea ce privește evaluarea (practici, ritmicitate etc.) și notarea, în timp ce între 26% și 35% constată efecte negative.
Raportarea Ministerului Educației, care pune accent pe efectele pozitive ale schimbării de organizare, în percepția respondenților, notează, fără a intra în detalii, o serie de „categorii de provocări” pe care le constată directorii în privința structurii în 5 module, raportate de ei în răspunsuri deschise:
- deficiențe în realizarea evaluării și feedback deficitar în relația profesor-elev-părinte,
- presiunea asupra asigurării ritmicității în sistemul de notare,
- dificultăți în organizarea Săptămânii Verzi și a Săptămânii Școala Altfel,
- fragmentarea activității școlare,
- gestionarea de către profesori a perioadelor de dinainte și de după vacanțele elevilor.
Părinții – cei mai reținuți
Jumătate dintre părinții participanți la sondaj (50%) preferă anul școlar organizat în două semestre cu medii calculate pentru fiecare semestru. Doar o treime (36,4%) apreciază organizarea în cinci module. Un număr considerabil – 13,5% nu pot aprecia care variantă e mai bună.
Cei mai mulți dintre părinți – aproape 40% – spun că nu pot aprecia care structură ar fi mai potrivită din perspectiva pregătirii elevilor pentru Evaluarea Națională – clasa a VIII-a sau Bacalaureat. Dintre ceilalți, părerile sunt aproape egal împărțite: 33,7% cred că e mai potrivită structura pe mobile, 27,7% spun că nu.
În privința situațiilor cu care s-au confruntat elevii, în urma introducerii noului format în anul școlar anterior, un număr semnificativ de părinți (39%) au spus că au existat ruperi ale ritmului de învățare, iar aproximativ un sfert – că au dat mai mult de două teste la diferite discipline într-o zi, că au dat teste zilnic în ultima săptămână de modul sau că a trebuit să obțină note la multe materii la finalul anului școlar.
Elevii – cei mai mulțumiți de noua structură
Potrivit sondajului, categoria care manifestă cel mai ridicat nivel de mulțumire față de structura modulară a anului școlar este cea a elevilor.
69% dintre ei o preferă pe aceasta, comparativ cu 20,9% în cazul organizării pe semestre.
Organizarea pe module este preferată în special de elevii din ciclul gimnazial și de la liceu (peste 60%), cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mult decât cei din școala profesională.
Și aproximativ 10% dintre elevi nu au observat nicio diferență între cele două structuri.
Peste jumătate (55,5%) dintre elevi cred că împărțirea pe module îi avantajează în pregătirea pentru evaluările naționale, iar un sfert (26%) nu își dau seama dacă îi avantajează sau nu. Aproape 1 din 5 (18,5%) spune că nu e avantajat de noua structură.
Rezultatele integrale ale sondajului, prezentate de ME:
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
Redacția
Diana Ghimiși
Nina Vasile
Ștefan Lefter
12 comments
Anul trecut a fost foarte relevant, în măsura în care s-au încheiat mediile cu 2 note la orice materie în urma grevei. Sigur că e foarte clar ce și cum s-a întâmplat cu notele, să fim serioși… Mie mi se pare mai prost sistemul cu module decât cel cu semestre, dar orice variantă este bună, atâta timp cât nu se schimbă peste noapte. Schimbarea de dragul schimbării și eforturile de adaptare sunt cele mai grele, pentru că ne mănâncă energia timpul și nervii. Anul trecut mi s-a părut că elevii cu note mici erau complet pierduți, nu realizau că sunt în situații de corigență, că doar nu scria cu roșu în catalog media sub 5 … Am avut 2 corigenți care n-aveau de ce să fie astfel, care au luat medii foarte mari la examen – cu pregătire în vacanță, evident, dar dacă în câteva zile de pregătire au ajuns de la sub 5 la 9… n-aveau de ce să ajungă în situația respectivă … Numai că nu le-a sunat niciun semnal de alarmă părinților și nici lor că aveau NOTE mici, că doar nu aveau MEDIE mică. Iar greva nu a ajutat … Oricum anul trecut mi s-a părut catastrofal ca pierdere de vreme – elevii erau învățați că ultima săptămână de școală și prima nu prea se fac ore. Ceea ce la 2 semestre este una, la 5 module este cu totul altceva … Parcă a fost mai bine anul ăsta, ne adaptăm. Dar ce pot spune cu siguranță că ne încurcă este schimbarea de dragul schimbării.
Problema nu e cu modulele, ci cu faptul că sistemul de educație românesc nu este potrivit cu această compartimentare. Nici măcar cu cea a semestrelor, cea mai bună fiind cea a trimestrelor.
Sistemul românesc de educație este moștenit din comunism. A fost moștenit în virtutea inerției, pentru a nu strica norma de catedră, pentru a nu concedia (sistemele performante de educație unesc multe materii și le predau cu un singur profesor), și pentru restul utilităților adiacente sistemului.
Peste această mămăligă socialistă, rece și veche, s-a aplicat o glazură occidentală: competențele și modulele. Cele două împrumuturi se potrivesc ca nuca-n perete și mai mult încurcă decât fac bine.
Opțiunea e simplă: ori reformăm sistemul din temelie, ori renunțăm la importurile occidentale. Una din două.
Trimestrele erau ok si se pliaza pe tipul de clima al tarii (4 anotimpuri). Altfel … ideea unui profesor care sa predea mai multe materii …e inselatoare si nu stiu de unde ati preluat-o, Domnule Dan, dar nu e reala, nici realista, decat intre niste limite.
Lectiile interdisciplinare pot fi o idee buna doar de la un anumit nivel in sus, la nivelul ultimilor ani de liceu sau in facultate, cand se presupune ca elevii au deja o baza de cunostintinte.
👍
În opinia mea, modulele sunt mai avantajoase elevilor comparat cu semestrele, din simplul motiv că e mai ușor să îți repari mediile. În rest, nu e mare diferență între module și semestre, cel puțin nu pentru mine.
Ma uit la raspunsurile parintilor la cele 6 intrebari si vad ca la marea majoritate sunt raspunsuri negative. Inteleg ca ai mei copii, in Brasov, invata in niste scoli atipice. In ultimele 2 saptamani ale fiecarui modul ei au cate 2-3 lucrari pe zi. Fiecare materie e cu evaluare, iar acolo unde profesorii sunt nemultumiti de rezultate se mai da lucrare inca o data, iar elevul poate alege nota mai mare sau se face media. Sau daca sunt mai mult de 2 lucrari la o materie, se renunta la nota cea mai mica si se face media celorlalte. Chiar acum m-am uitat in cataloagele electronice(nu mai exista cataloage fizice), mai sunt 2 zile pana la finalul modulului 2 si ai mei copii au materii fara nicio nota in catalog, desi s-au dat evaluari. Nu imi explic aceste diferente intre scoli…
niște școli…, materii…
Care sunt școlile și care sunt materiile?
Trebuie schimbați profesorii care cred că nu sunt bune modulele și nu structura anului școlar.
Sondajul e făcut probabil înainte ca Ministerul să instituie obligația ca elevii să aibă cel puțin 2 note chiar si la disciplinele cu oră pe săptămână adică exact situația anterioară a semestrelor.
Avem de fapt o struto-camila ineficientă pedagogic.
Eu sunt elev într-o clasă cu catalog electronic (deci pot vedea toate notele mele în timp real, oricând). Și îți pot zice că acea regulă nu e respectată de către profesori.
Cu aceasta segmentare si lipsa tezelor si a mediilor nu mai invata nimeni, deasemenea prin eliminarea conceptului de exmatriculare si a parghilor necesare pt managementul disciplinei / comportamentului este o debandada, sunt sacrificati 20 de elevi dintr o clasa pt 2-3 care nu ii lasa sa se concentreze , prin eliminarea elevului de serviciu li se micsoreaza drastic competentele de adaptare la manifestarea diferitelor problematici pe un sofism de incalcare a dreptului la educatie si nimeni nu pomeneste de varianta de trimestre care a fost determinata ca structura in istorie in mod stiintific si care se potriveste cutumelor sociale nationale .
sa ne spuneți de salarii , de ce sa scos din legea învățământului articolul care prevedea că debutantul pleacă de la media pe economie , in plus din urmă nu s au făcut majorările următoare
Legea salarizării pentru sectorul bugetar este publicată din 2017, dar doar unele categorii de bugetari au beneficiat de ea.
Aplicarea legii salarizării pentru cadrele didactice a fost amânată în 2020 pentru 2021, iar acum, în mai 2022, Guvernul nu a plătit salariile majorate, potrivit legii. Ar fi trebuit în:
2018 – creștere cu 20% [art.38 alin.(3] lit.d]]
2019 – creștere cu 1/4 din diferența dintre salariul din grila Legii nr.153/2017 și cel din luna decembrie 2018 [art.38 alin.(4i] lit.a]];
2020 – creștere cu 1/4 din diferența dintre salariul din grila Legii nr.153/2017 și cel din luna decembrie 2018 [art.38 alin.[4) liLb)];
2021 – septembrie – se acorda salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022 [art.38 alin.[4i) lit.c]].