Sunteți nevoiți să stați acasă, să predați online, să aveți, după caz, grijă de propriii copii. Să deslușiți de la distanță haosul viitoarelor examene și încheieri de an. Să stați departe de colegi, să vă vedeți elevii doar prin intermediul Zoom sau alte ustensile digitale. De mai bine de o lună și jumătate, sunteți rupți, fizic, de instituția unde vă petreceați o bună parte din viață.
Mulți veți spune probabil că vă e dor de învățăcei, de contactul direct cu inteligența colegilor sau a elevilor. Sau că vă bucurați că ați scăpat de întâlnirea cu tot felul de proști. Dar viața nu se limitează la aceste lucruri.
- Vă lipsește vreun coleg mai hâtru? Sau sunetul cretei pe tablă? Vă bucurați că ați scăpat de trupa bârfitorilor? Vă e dor de discuțiile cu secretarele, la cafeaua de la prima oră? De ghiveciul cu aloe din colțișorul dumneavoastră, plantă cu care nu știți ce s-a întâmplat, de atâta vreme? Poate sunteți mulțumiți că ați scăpat de bormașina muncitorilor care vă deranjau ora, de peste drum. Sau de ambuteiajele din fața școlii, când își aduc părinții copiii, dimineața!
Ce vă lipsește cel mai mult, de la catedră, din cancelarie sau de pe holurile școlii? Dar ce nu vă lipsește deloc?
Răspunde folosind rubrica de comentarii de mai jos.
Foto: Pexels.com
Advertorial
Raluca Pantazi
21 comments
Am constatat că mi-e foarte bine în mediul online. Pot folosi conținut multimedia cu ușurință( animații 3D cu conținut științific, experiment virtual, filme documentare). Realizez conținuturi esențializate în PowerPoint(1-2 slide-uri per lecție, cu fotografii sugestive + sarcini de lucru). Pentru probleme folosesc animațiile din PowerPoint, pentru a demonstra rezolvarea în etape. De când folosesc Zoom am un feedback mai bun și pot face toate astea. Am simțit o conexiune mult mai bună cu elevii care vor să învețe, o conexiune la nivel intelectual, dar și emoțional. Ii pot încuraja, nu mai sunt influențați de colegi . Am transferat către elevi experimentele simple făcute în casă( le dau indicații clare),le daun teme de gândire, le lansez provocări. Îi notez pentru teme efectuate, notele sunt mai bune, gradul de satisfacție al lor și al meu este mărit. Eu simt că sunt mai eficientă. Sigur, unii lipsesc de la lecții. Sunt aceeași care stăteau cu telefonul pe sub bancă sau trăncăneau la ore. Toți elevii mei aveau smartfon când participau la ore, iar eu trimit slide-uri fotografiate, filmări, ținând cont că telefonul este mijlocul pe care pot conta acum.Toți copiii au acum acces la numărul meu de telefon, însă nu am avut incidente neplăcute.
Eram epuizată înainte de 12 martie, aveam insomnii rebele, am lut o viroză care mă făcea să mă simt foarte ciudat, senzație care atrecut după 2 săptămâni bune. Acum sunt bine și dorm mult mai bine.
Imi lipsește socializarea cu colegii, si interactiunea directa cu copiii, semnalele care imi arata cat de atenti si interesati sunt sunt, cam cat au inteles. Nu imi lipsesc hartiile care apareau, zilnic, toate urgente, toate extrem de importante, chiar daca simteam ca multe dintre ele sunt in mare parte inutile
Mi-e dor de ȘCOALĂ! De tot ce înseamnă acest cuvânt: ochii, zâmbetele, întrebările, gălăgia elevilor mei…Mi-e dor de colegii mei, de atmosfera din cancelarie…
Mi-e dor de tot ce înseamnă meseria mea de profesor!
M-ie dor de copii, de poznele lor, de glasul lor cristalin, de imbratisarea lor….
După prima luna de online, a fost cum a fost. Imi făceam treaba cum puteam mai bine. Nicio ora chiul. Ce-i drept ora era de vreo juma de ora ptr ca ce sa vezi restul jumătății mi-l rezervam ptr feedback. În toată perioada am țipat după somaj tehnic, chiar si somaj. Da’ Nu. Elevii, INDOLENTI doar cate 2-3 din fiecare clasa.
Acum? Elevii, la fel, eu, la fel. Dar au apărut statisticile, rapoarte către scoală de un fel, către isj altfel. Consilii si ședințe pe skype, elevi care nici macar nu citesc mesajele pe care le scriu. Astept sa-mi raspunda pe grup de whats, după ce am facut grupul la rugămintea lor. Nu raspund. Ii sun in privat si ce sa vezi acolo raspund si o iau de la capat cu explicațiile.
Vine bacul, doar un elev participa la pregatire. Niciunul dintre elevi nu a inteles nimic din aceasta pamdemie. Toti vor sa iasa la mall.
Colegii de-abia asteapta sa mergem sa incheiem medii si la asistenta la bac ca sa socializam si sa bem cafeaua. Colegi care nu au inteles nici ei nimic.
NU MAI POT. M-AM SATURAT! De scoala, de elevi, de meserie. Imi trebuie VACANTA ca sa pot incepe iar din septembrie.
Doua cuvinte la întrebările de sus:
NIMIC, TOTUL
Uuuf, ce bine e!
Mi-e dor de … tot. De zgomotul si veselia lor, de exuberanta lor, a elevilor mei, de micuta noastra cancelarie in care ne bem cafeaua, de Targul de Bunatati si de emotia pe carebo aduce aceste eveniment in vietile noastre, de glumele colegilor, de imbratisari, de lumina din ochii lor…
Unui profesor, dacă este cu adevărat profesor, cel mai mult îi lipsesc elevii. Și mie îmi lipsesc elevii.
Nu imi lipsesc hartogaraia enormă, ședințele, portofoliile, țipetele, naveta. Mi-ar lipsi serbarea de sfârșit de an școlar și bucuria momentului în care un elev îmi apreciază munca si îmi spune că a înțeles lecția.
Ma bucur de perioada asta. Imi place sa pastrez distanta.Mi-e dor de cafeaua facuta de secretara si drumul lung, pana acolo, cu masina.Mai ascultam o muzica si ma gandeam linistita la ale mele.
De copii se vede că nu vă e dor. Ei nu vă fac cafeaua și sunt gălăgioși.
Dacă vă place distanțarea, de ce sunteți profesoară?
Nu-mi lipsesc deloc ostilitatea si hartuiala directorilor retrograzi si pesedisti.
Imi lipsesc atmosfera de invatare din clase si unele discutii din pauze.
Rafael, nu-si are aici locul comentariul cu referire politica.Elibereaza-ti frustrarile de natura politica pe site-uri specializate, te rog.Retrograd esti tu daca te gandesti ca noi, profesorii care citim aceste comentarii despre SCOALA, suntem interesati de apartenenta ta politica ce nu tine nicicum de domeniul educational care guverneaza acest site.
Ne lipsește totul ! De ce alte tari deschid școlile și noi nu ? Ne vreți o țară de prosti! Stiti ca sunt multi copii care nu au curent electric, nu au mijloace de comunicare, nu au net si mai grav nu au ce mânca?
Cel mai mult îmi lipsește interacțiunea cu toți elevii, să pot citi pe fetele lor ce au înțeles sau nu, să le mai explic încă odată ce nu au înțeles sau să găsesc alte modalități prin care să-i ajut sa înțeleagă. Nu-mi lipsește trezitul la ora 6 sau pielea crăpată la degete de la praful de creta.
Imi lipsesc îmbrățișările elevilor mei și cafeaua din pauza mare alături de colegi.
Imi lipseste apelativul “Buna ziua, domnu”, inlocuit acum de apelativul” Bugetar puturos”.Atat.
“Toți suntem genii. Însă dacă judecăm un pește după abilitatea sa de a se urca în copaci, el va trăi toată viața cu impresia că nu este deștept.” a spus: Albert Einstein
Mi-e dor de toți, buni sau răi, gălăgioși sau nu. Anul viitor nu-i voi mai revedea. Dar o părticică din sufletul cu care le-am predat rămâne la ei.
Am învățat într-o lună și ceva, ce nu am reușit să învăț în aproape 10 ani de când predau… să păstrez distanța.
Interactiunea umană. Dar clar are și tehnologia avantaje certe. Cred că pe viitor scoala ar putea fi regândită în parte față în față în parte online.
Ne este dor de tot ! Am înnebunit cu predarea on – line! Alte tari deschid școlile! Noi de ce nu ? Ne vrea țara prosti! Stie cineva cati copii nu au curent electric, nu au mijloace de comunicare, net si ce sa puna pe masa ?
Pe lâgă calitatea de profesor , avem şi calitatea de diriginte iar în aceste condiții, mie personal îmi lipseşte legătura strânsă pe care o aveam cu elevii din clasa a 8 a şi tristețea din privirile lor în on-line fiindcă sunt profund dezamăgiți de ceea ce se întâmplă la guvernare, măsurile impuse abuziv, intr-un cuvânt se simt abandonați. Incerc astfel să fiu alături de ei ridicându-le moralul şi mă simt emoționată cănd îmi spun ,, vă mulțumim din suflet că ne sunteți alături”.
Spațiul… am doi copii care, în același timp cu mine, participă la cursuri online
Tehnologia – suntem 3 membri ai familiei care ar avea nevoie de același singur laptop , aproximativ în aceleași intervale orare
Interacțiunea directă- face to face , sesizarea instantanee a înțelegerii informațiilor comunicate, interpretarea limbajului nonverbal