Sondajul realizat de Unitatea de Cercetare în Educație în perioada 7 februarie -7 martie pe un eșantion reprezentiv de școli din țară a urmărit să identifice probleme legate de siguranța școlară și percepțiile elevilor, părinților și profesorilor. Au participat în jur de 10 mii de părinți, 10 mii de elevi și 7 mii de profesori din învățământul gimnazial, liceal și profesional, a spus Ana Maria Dalu, director al Unității de cercetare în Educație, în cadrul dezbaterii online organizate de Ministerul Educației cu privire la Planul Național de Combatere a Violenței, care a fost pus în consultare publică pe 29 martie.
În perioada 7 februarie – 7 martie, Unitatea de Cercetare în Educație a realizat un sondaj cu privire la siguranța în școli. A fost selectat un eșantion reprezentativ de școli, potrivit directorului Unității de cercetare în Educație, Ana Maria Dalu.
Aproximativ 10 mii de părinți, 10 mii de elevi și aproape 7 mii de profesori din învățământul gimnazial, liceal și profesional au răspuns sondajului de opinie, prin care specialiștii vor să “identifice fenomenul violenței școlare, a factorilor care favorizează producerea actelor de violență. De asemenea, am identificat opinii cu privire la măsurile întreprinse și dar și la cele necesare pentru prevenirea și combaterea actelor de violență”.
Datele preliminare au fost transmise Ministerului Educației, urmând ca “raportul să fie elaborat în luna următoare și bineînțeles, făcut public”, mai spune Ana Maria Dalu.
Declarația integrală a directorului Unității de cercetare în Educație
“În parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române, cu Direcția Siguranță Școlară, am realizat în perioada 7 februarie-7 martie un studiu legat de siguranța școlară, în cadrul căruia am încercat să identificăm diferite probleme legate de acest subiect, în special, analizând cumva opiniile percepțiile elevilor din învățământul gimnazial, liceal și profesional, dar și ale părinților și profesorilor cu privire la identificarea acestui fenomen al violenței școlare, cu privire la estimarea incidenței fenomenului, la identificarea factorilor care favorizează producerea actelor de violență. De asemenea, am identificat opinii cu privire la măsurile întreprinse și dar și la cele necesare pentru prevenirea și combaterea actelor de violență. Aceste studii s-au realizat prin metoda anchetei sociologice, bazată pe tehnica sondajului de opinie, după cum v-am spus, realizat în rândul elevilor, profesorilor și părinților.
Am avut un tip de eșantion bistadial în care am selectat unitățile de învățământ. Acestea sunt reprezentative la nivel național pentru această categorie, iar în al doilea stadiu de eșantionare am selectat elevii după o procedură transmisă unităților de învățământ care au făcut parte din eșantionul nostru. În final am colectat opiniile aproximativ 10.000 de elevi, 10.000 de părinți și aproximativ 7000 de profesori. Datele preliminare ale studiului nostru au fost transmise Ministerului Educației tocmai pentru a fundamenta acest plan de intervenție, de acțiune. În acest moment avem date preliminare, dar raportul va fi elaborat în luna următoare și bineînțeles, va fi făcut public”, a spus Ana Maria Dalu, director al Unității de cercetare în Educație.
Informații de context
Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pentru 2024-2027 a fost pus în dezbatere publică vineri, 29 martie, de ministerul Educației. Documentul prevede o serie de măsuri, cum ar fi dotarea școlilor cu sisteme audio-video, achiziționate din fonduri nerambursabile și din bani de la Ministerul Educației, biblioteci online sau offline în toate școlile ce conțin ghiduri pentru părinți, elevi, profesori, și un concurs anual „Ia atitudine, spune STOP violenței!”. De asemenea, în plan scrie că este considerată violență din partea unui profesor la adresa unui copil de creșă, grădiniță sau elev: tachinarea, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice.
Printre măsuri se dorește creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari – anual.
Consultă aici Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pentru 2024-2027.
Cazuri despre violența în școli apar tot mai des în spațiul public. Cele mai recente sunt cazul unui elev de clasa a VIII-a din Mureș care a făcut gesturi obscene în clasă și apoi a agresat-o pe dirigintă. În acest caz, directoarea Liceului a spus într-o scrisoare către părinți că elevul nu este prima abatere a acelui elev, și că deși a urmat cadrul legal și a făcut reclamații la poliție și la protecția copilului, elevul i-a spus: “Nu-mi pasă, că și-aşa n-ai ce să-mi faci nici tu, nici poliția”.
După apariția unui alt caz la Școala Nicolae Titulescu din București, Ministerul a cerut participarea tuturor directorilor de școli la sesiuni de formare privind managementul cazurilor de violență, pe 5 martie, ca urmare a cazului de la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Municipiul București, unde un elev ar fi fost abuzat sexual, în ziua apariției unui amplu raport OCDE pentru autoritățile din învățământul românesc.
Raportul semnalează gradul ridicat de birocrație la care sunt supuși profesorii și directorii și dă drept exemplu obligația acestora din urmă de a aloca cea mai mare parte a timpului unor sarcini precum cunoașterea legislației la zi sau chestiuni procedurale. Toți directorii de școli vor fi formați să știe cum să aplice procedura în cazuri de violență, tot până pe 31 martie.
La Iași de exemplu, directorii de școli au aflat că îmbrâncirea între elevi este considerată o formă ușoară de abuz fizic, poreclirea – abuz emoțional, iar fluierăturile și semnele obscene sunt forme grave de violență în școală, în sesiunea de formare a directorilor de școli din județ.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Școlile să fie dotate cu sisteme de supraveghere audio-video, biblioteci online sau offline cu ghiduri pentru părinți, elevi, profesori și un concurs anual – măsuri propuse în Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pe următorii 3 ani – proiect
INFOGRAFICE Managementul cazurilor de violență școlară, de la sesizare la închiderea cazului, responsabilitățile profesorilor, directorilor și ale poliției
În Săptămâna Școala altfel, școlile au în vedere, printre altele, să contribuie la prevenirea și reducerea faptelor de violență în rândul elevilor – adresă a Ministerului Educației
OFICIAL Sancțiuni pentru profesori și directori, grupurile antibullying din școli se desființează și apar comisii – prevederi din procedura privind violența școlară / Documente utile pentru identificarea, raportarea și monitorizarea unui caz
Elevul care a agresat-o pe dirigintă nu are voie să intre în şcoală timp de cinci zile, a decis Consiliul de administrație / Conducerea colegiului “Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș a cerut poliției să asigure personal specializat de pază
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă
