SONDAJ: Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților care au răspuns unui chestionar online consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în acest an școlar față de anul trecut

13.536 de vizualizări
nivelul calității educației
Nivelul calității educației, evoluția acestuia
Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în anul școlar 2020-2021 față de anul școlar 2019-2020, potrivit rezultatelor sondajului online făcut de Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” alături de Consiliul Național al Elevilor. Sondajul a avut un eșantionul compus din 9401 elevi, 3265 cadre didactice și 4965 părinți, dar nu este reprezentativ la nivel național, ci doar pentru cei care au participat.

Nivelul calității educației, cum a evoluat acest indicator

Cercetarea a avut loc în perioada 18-23 noiembrie 2020 printr-un chestionar online distribuit pe canalele și rețelele de comunicare ale celor două organizații care au inițiat demersul. Respondenții au completat chestionarul pe baza disponibilității și a accesului la mijloace tehnologice și internet. Mai mult decât atât, una dintre limitele acestui sondaj este faptul că majoritatea respondenților sunt din mediul urban: 85% elevi, 68% cadre didactice, 68% părinți, astfel, rezultatele prezentate trebuie interpretate în cheia limitelor metodologice
menționate aici.

Cu toate acestea, “sondajul reflectă percepțiile elevilor, părinților și cadrelor didactice față
de învățământul online și contribuie la dezbaterea despre calitatea educației”, menționează autorii.

Începând cu 9 noiembrie 2020, cursurile față în față au fost suspendate la nivel național ca urmare a numărului mare de cazuri noi de COVID-19, iar toate școlile au intrat în scenariul online pentru cel puțin 30 de zile.

“Majoritatea elevilor (54%), cadrelor didactice (57%) și a părinților (62%) consideră că nivelul calității educației oferite în anul școlar 2020-2021 până în prezent este mai scăzut, comparativ cu nivelul calității din anul școlar 2019-2020. Există și o proporție de aproximativ 20% dintre respondenți (elevi, profesori și părinți) care sunt de părere că a crescut calitatea educației în acest an școlar comparativ cu anul anterior, în momentul de față nu avem datele necesare pentru a explica această perspectivă”, se arată în document.

Descarcă rezultatele sondajului online despre calitatea educației 2020

Alte rezultate evidențiate:

Majoritatea elevilor (72%) și cadrelor didactice (67%) desfășoară orele online conform orarului pe diferite platforme video. O proporție de aproximativ 25% dintre elevii și cadrele didactice desfășoară educația online atât în sistem sincron, cât și asincron, abordările fiind influențate de opțiunile profesorilor, de specificul materiei sau de diferențele privind accesul la mijloacele tehnologice necesare în cazul elevilor.

Deși există premisele pentru participarea la educația online, cei mai mulți dintre profesori organizând orele, calitatea acestora devine îndoielnică din perspectiva celor trei grupuri vizate – elevi, cadre didactice și părinți.

56% dintre elevi consideră orele plictisitoare, inutile sau obositoare

Ca urmare a dificultăților întâmpinate de cadrele didactice în efectuarea orelor online, acestea sunt percepute de elevi ca fiind plictisitoare în proporție de 29% și inutile de către 17% dintre elevi.

O proporție de 27% dintre elevi consideră că orele online sunt interactive cel mai probabil ca urmare a implicării și interesului cadrelor didactice, iar pentru alți 17% dintre elevi școala online este relaxantă, aceasta desfășurându-se acasă, în propriul confort. Restul de 10% dintre elevii respondenți au oferit alte răspunsuri decât cele prestabilite, unul dintre răspunsurile cele mai frecvente fiind că școala online este „obositoare”; alte caracteristici atribuite școlii online au fost: „stresantă”, „dificilă”, „epuizantă” sau faptul că eficiența acesteia depinde de materie și profesor.

Din perspectiva elevilor și a cadrelor didactice, principala dificultate în desfășurarea orelor online la o calitate superioară este motivația proprie a elevilor.

O mare parte a elevilor nu își mai regăsește motivația pentru a învăța, pentru a participa la orele online, iar emoțiile generate de participarea online sunt în mare parte negative – dezamăgire, frustrare, neputință, singurătate, anxietate.

Autorii dau exemple de justificări și explicații din partea elevilor:

De când suntem în online, motivația mea pentru a învăța este foarte scăzută. Consider că aceste ore online sunt inutile, nu învățăm precum ar trebui, iar implicarea profesorilor nu este atât de intensă” (elev).

Orele sunt prea multe, temele sunt multe și imense. Orele mă obosesc psihic și nu am
motivația să particip la ele uneori. Nu înțeleg absolut deloc materiile si pretențiile sunt
prea ridicate”
(elev).

Un impediment major în desfășurarea calitativă a orelor online îl constituie lipsa unor resurse digitale adecvate, atât în cazul elevilor (18%), cât și al cadrelor didactice (37%).

Perspectiva unanimă a celor trei grupuri consultate (elevi, cadre didactice și părinți) este că educația online reprezintă o soluție de compromis, temporară, care, însă, nu poate înlocui avantajele educației față în față, susțin autorii documentului.

Foto: grafic Edupedu.ro


6 comments
  1. Ce nu spune sondajul este ca, de 30 de ani, nivelul calitatii invatamantului scade an de an (nu doar in acest an fata de anul trecut) si nimeni nu s-a scandalizat…

  2. Parintii si elevi stiu si simt ,,pe pielea” lor ca sistemul de invatamant nu functioneaza pentru ei si in interesul lor de 25 ani,in prezent ce sa mai zic ,dar macar acum tot ce se intampla , este altfel . Dar,sa recunoasca profesorii ,chiar si in conditiile date,ca nu functioneaza sistemul de invatamant asta este o minune.Domnilor profesori voi nu ati facut aproape nimic de 25 de ani la clasa cu elevii,diferenta este ca nici acum nu faceti aproape nimic,dar putem vedea si noi parintii cat de nepregatiti,superficiali,neimplicati,autosuficienti,lenesi etc. sunteti ,cei mai multi dintre dumneavoatra.

    1. Profesorul serios la catedra, în scoala, este serios și eficient și online.
      Elevul care la scoala este serios, cu drag de învățătura, este serios și eficient și online.
      Ceilalti elevi.. cum sunt la școală, jucând jocuri pe telefon pe sub banca, sau deranjand colegii cu glumite, sau gândindu-se aiurea…nu au cum sa fie mai eficienți online.
      Iar părinții acestora din urma, în loc sa își sfătuiască de bine copiii, dau vina pe profesori sau pe sistemul de învățământ.

      1. Daca ar gandi toti ca tine…Insa e intotdeauna mai usor sa dai vina pe oricine altcineva decat pe tine insuti sau pe propriul plod. Cum te astepti la rezultate de la un copil problema si neiubitor de carte daca tu, ca parinte: nu ai dat pe la scoala tot anul, nu ti-ai pus plodul la lectii si teme 9 luni cat l-ai intrebat daca nu are de invatat si ti-a spus ca nu, nu l-ai pedepsit, nu l-ai certat, nu i-ai explicat importanta educatiei, ba, din contra, l-ai sunat pe profesor sa-l ameninti daca nu-l trece clasa. Lucrurile sunt adanc inradacinate, dar nu in gradina profesorului, ci in cea a copilului, de acasa.

    2. Domnule aviator, sa stii ca si vițăvercea e valabila. Multi dintre parinti needucati, autosuficienti, lenesi in a-si inzestra copiii macar cu cativa “ani de acasa”, daca nu cu 7, obraznici, tupeisti, neimplicati, grabiti in a-si descarca odraslele (https://dexonline.ro/definitie/odraslă.com) in poarta scolii si a i le “incredinta” spre educare. Asa ca mai lasa-ne cu ifosele astea de primadona jignita care a descoperit apa calda. Brusc, in afara de fotbal si agricultura, va pricepeti unii dintre voi si la invatamant! Mai usor cu pianul pe scari ca s-ar putea sa-l scapati!

  3. “If your plan is for one year, plant rice.
    If your plan is for ten years, plant tree.
    If your plan is for one hundred years, educate children.”

    Our education system remains at the rice stage. Who cares what other people think?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cei mai mulți români cu studii superioare absolvite sunt în București, 35,2%. La polul opus este județul Vaslui cu 7,2%, care are și cea mai mare pondere a populației șomere – Recensământ

Cei mai mulți români cu studii superioare absolvite sunt în municipiul București și județele Ilfov, Cluj, Timișoara și Brașov. La polul opus sunt județele Vaslui, Călărași și Botoșani, unde ponderea…
Vezi articolul